R A P O R T

privind starea mediului pe anul 2002

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL ȘI DEZVOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ

Județul Maramureș este situat în partea de nord - vest a țării, între paralelele 47020’ 00” și 48000’15” latitudine nordică și meridianele 22052’30” și 25007’30” longitudine estică, fiind învecinat cu județele Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița - Năsăud și Suceava. La nord este delimitat de frontiera României cu Ucraina, râul Tisa formând granița naturală pe o lungime de 62 km.

În limitele geografice județul Maramureș are o suprafață de 630436 hectare  ( 2,6 % din suprafața României). Localitatea Valea Vișeului este situată la circa 7 km sud-vest de centrul geografic al Europei.

Relieful județului Maramureș este extrem de variat:

- zona montană - 43 %

- dealuri, podișuri și piemonturi - 30 %,

- depresiuni -  27 %.

Părțile joase ale depresiunilor coboară până la 135 m pe Someș la Seini și 204 m pe Tisa. Contrastele de altitudini sunt mari: Pietrosul Rodnei (2303 m) domină Depresiunea Maramureșului cu peste 1600 m, iar Ignișul (1307 m) se ridică peste Depresiunea Baia Mare cu peste 1000 m.

1.1.    Resursele naturale

1.1.1. Resursele naturale de materii prime neregenerabile

În județul Maramureș acumulările de minerale au compoziții diferite, constituite în zăcăminte de substanțe minerale utile metalifere. Cele mai importante resurse minerale de pe teritoriul județului sunt reprezentate de:

- minereurile polimetalice, de la Ilba, Nistru, Băita, Herja, Baia Sprie, Șuior, Cavnic, Băiuț, Poiana Botizii, Țibleș, Baia Borșa (Gura Băii, Colbu, Burloaia, Dealu Bucății) și Vișeu (Măcârlău, Novicior).

- mineralizațiile cuprifere de la Nistru, Poiana Botizii, Baia Borșa, Vișeu (Măcârlău și Catarama).

- mineralizațiile auro – argentifere de la Săsar, Valea Roșie, Dealu Crucii, Șuior, Băița.

- acumulările  de minereu de fier și mangan de la Răzoare

- depozitele de bentonită de la Răzoare și Valea Chioarului

- acumulări de șisturi bituminoase în raza localităților Vișeu, Borșa, Săcel, Tg. Lăpuș

- roci utile: andezite, amfibolite, calcare, gresii, tufuri vulcanice, folosite ca piatră spartă în diverse construcții și ca placaje decorative; pietriș și nisipuri în albiile majore ale râurilor Someș, Lăpuș, Vișeu, Ruscova; Tisa, Iza; roci silicoase pentru abrazivi.

1.1.2. Resursele naturale regenerabile

Resursa de apă

Regimul precipitațiilor determină, la nivelul județului Maramureș, o rețea hidrografică bogată și densă, însumând o lungime de peste 3100 km, în medie 0,5 – 0,7 km/km2.

Rețeaua hidrografică se înscrie în două bazine hidrografice distincte  - Tisa si Someș – separate de lanțul muntos vulcanic Gutâi – Țibleș și munții Rodnei, care formează o axă ce străbate județul pe directia NV-SE, respectiv V-E.

Volumele de apă scurse într-un an mediu sunt de aproximativ 1600 milioane mc în bazinul hidrografic Tisa și 2600 milioane mc în bazinul hidrografic Someș.

            Resursa de sol

      Învelișul de soluri pe cuprinsul județului Maramureș este variat, el reflectând caracterul complex al factorilor naturali, care condiționează formarea sa. Se remarcă printr-o întindere mai mare următoarele tipuri genetice: soluri brune argilice, soluri brune podzolice, soluri podzolice argilo-iluviale, soluri pseudogleice, soluri brune acide, andosoluri, soluri gleice, soluri humico‑silicatice, litosoluri, aluviuni si soluri aluviale, regosoluri

            Din suprafața totală a județului de 6304,36 km2, 49,4% reprezintă suprafața agricolă, 45,9% - pădurile, 0,9% - apele și 3,8% - alte suprafețe.

Flora și fauna

Flora spontană este bine reprezentată pe întreaga suprafață a județului, având o mare varietate de specii, unele fiind endemice (Opaițul munților Rodnei – Lychnis nivalis și Melampyrum Saxosum).

            Pădurile reprezintă una din principalele bogății ale județului, o suprafață de 289179 ha (45,9%) fiind ocupată de terenuri forestiere.

1.2. Elemente privind starea economică

În economia județului Maramureș locul primordial este deținut de industrie. Metalurgia neferoasă, extracția și prelucrarea minereurilor neferoase dețin încă o pondere însemnată pe ansamblul țării la această  ramură. Industria județului deține ponderi importante pe țară în producția de cupru, plumb, aur și argint. De asemenea un loc important îl deține exploatarea și prelucrarea lemnului, ramură tradițională, precum și agricultura.

            Principalele probleme legate de calitatea factorilor de mediu sunt determinate de specificul activităților industriale: extracția și prelucrarea minereurilor neferoase și metalurgia neferoasă.

            Aceste activități care se desfășoară pe teritoriul județului de o lungă perioadă de timp, au afectat cu poluanți specifici (gaze și metale grele) factorii de mediu în zonele Baia Mare și perimetrele miniere limitrofe, Cavnic, Băiuț, Borșa.

           

CAPITOLUL 2.  AER


            Zona cea mai afectată din județul Maramureș, în ce privește calitatea aerului este Baia Mare, situație determinată de emisiile de poluanți în atmosferă provenite în special de la S.C. Romplumb,  unitate cu profil de metalurgie neferoasă.

            Din activitatea specifică de metalurgie neferoasă se emit în atmosferă gaze cu dioxid de sulf și pulberi cu conținut de plumb, cadmiu, arsen și alte metale. La acestea se adaugă poluarea provocată de pulberile cu conținut de metale grele, antrenate de la iazurile de decantare din zona Baia Mare, precum și emisiile de poluanți în atmosferă provenite din arderile de combustibili din procesele tehnologice și de la centralele termice pentru producerea căldurii și apei calde menajere și din traficul rutier.

În zona municipiului Sighetu Marmației și în celelalte localități din județ, principalele surse de emisii poluante sunt constituite de unitățile de producere a energiei termice de mică capacitate și de arderile combustibililor la agenți economici și populație, avându-se în vedere tipurile de combustibili utilizați (păcură, CLU, lemn și deșeuri de lemn).

În aceste zone evoluția emisiilor de poluanți este determinată de cantitățile de combustibili consumați, neexistând surse majore de emisii din procese tehnologice.

Pe ansamblu, la nivelul judetului Maramureș, s-a estimat că în gospodăriile populației se ard aproximativ 800000 tone de lemn anual, proces din care rezultă cantități importante de poluanți atmosferici.

 


2.1. Schimbări climatice. Protocolul de la Kyoto

            Prin ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenția - cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, România s-a angajat să respecte prevederile acestuia referitoare la limitarea cantitativă și reducerea emisiilor de gaze care determină efectul de seră, în scopul promovării unei dezvoltări durabile.

            În nivelul județului Maramureș, având în vedere reducerea activităților industriale și a consumurilor de combustibili din ultima perioadă de timp, se poate aprecia o scădere semnificativă a volumului emisiilor de poluanți în atmosferă.

2.2. Gaze cu efect de seră și schimbări climatice

2.2.1. Situația emisiilor de gaze cu efect de seră

Principalele gaze cu efect de seră sunt dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4) și protoxidul de azot (N2O). Sursele de poluare sunt diverse: arderea combustibililor fosili, silvicultura, transportul rutier, activitățile agricole, transportul gazului natural, fermentarea deșeurilor, procesele industriale.

Efectul global potențial de seră (PGE) este exprimat în CO2 echivalent, CO2 având prin definiție PGE egal cu 1, CH4 multiplicându-se cu 21 și N2O cu 310.

La nivelul județului Maramureș PGE-ul rezultat în urma inventarieii realizate pentru anul 2002 a fost de 1128453 tone CO2 echivalent.

Ponderea procentuală între cele trei principale gaze cu efect de seră, în CO2 echivalent, este: CO2 (50,8%), urmat de CH4 (48,1%) și N2O (1,1%).

            Principalele surse de emisii ale gazelor cu efect de seră sunt sectorul industrial cu o pondere de 37%, arderea combustibililor în sectorul rezidențial – comercial - instituțional 38%, traficul rutier 18%, agricultura 6% și altele 1%.

            Cele mai importante cantități de CO2 provin din combustia rezidențial-instituțională, industrie și trafic iar emisiile de CH4 provin în special de la rețelele de distribuție a gazelor naturale și din agricultură.

2.3. Deteriorarea stratului de ozon

Principalele substanțe care determină deteriorarea stratului de ozon din stratosferă sunt clorofluorocarbonații (CFC), hidroclorofluorocarbonații (HCFC), halogenurile, tetraclorura de carbon (CCl4), metilcloroformul (CH3CCl3) și bromura de metil (CH3Br).

Din inventarierea surselor de emisii, la nivelul judetului Maramureș, nu s-au identificat agenți economici care să emită substanțe care determină deteriorarea stratului de ozon.

2.4. Acidifierea

2.4.1. Situația emisiilor de gaze cu efect acidifiant

Acidifierea este determinată în principal de trei tipuri de poluanți: oxizii de sulf (SOx), oxizii de azot (NOx) și amoniacul (NH3). Sursele principale sunt arderea combustibililor pentru industrie și populație (SOX, NOX), traficul rutier (NOx), agricultura (NH3).

La nivelul jud. Maramureș, în anul 2002, au rezultat conform calculelor, în baza factorilor de emisie din CORINAIR și AP-42, un total de 9991 tone de poluanți acidifianți, din care 924 tone (9%) SOx, 4320 tone (44%) NOX și 4747 tone (47%) NH3.

Ponderea provenienței poluanților acidifianți din diferite sectoare de activitate este de 47% din agricultură (în totalitate NH3), 19% din traficul rutier, 24% din combustia rezidențial-instituțională, 10% din industrie.

2.4.2. Calitatea aerului ambiant - aciditate

Urmărirea nivelului concentrațiilor de dioxid de sulf s-a realizat în 7 puncte situate pe raza municipiului Baia Mare.

În anul 2002 nu s-au înregistrat depășiri ale C.M.A. zilnică. Valorile maxime zilnice în punctele de măsură, au fost cuprinse între 28 g/mc și 146 g/mc, mediile anuale situându-se între 4 g/mc și 30 g/mc.

Concentrația medie anuală, calculată pentru cele 7 puncte de măsură, a fost de 16,5 g/mc situându-se sub C.M.A. anuală.

Nivelele concentrațiilor de NO2 și NH3 au fost urmărite în două puncte din Baia Mare, neînregistrându-se nici o depășire a C.M.A. zilnică, în cursul anului 2002.

La indicatorul dioxid de azot valoarea maximă înregistrată a fost de 98 ”g/mc, iar la amoniac de 57 ”g/mc, mediile anuale având valori scăzute (21 ”g/mc la dioxid de azot și 10 ”g/mc la amoniac). 

2.5. Metale grele și poluanți organici persistenți

2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)

Cantitatea totală de emisii de metale (Pb, Cd, Zn, Cu, Hg, Ni, Cr, Se, As) rezultată în urma inventarierii realizată pe anul 2002, în baza factorilor de emisie din CORINAIR și AP-42, a fost de 18,46 tone.

      Sursele principale de emisie sunt producția de plumb primar, traficul rutier, producția de cupru secundar, arderea combustibililor.

      Cele mai mari cantități au rezultat la Pb (10,42 tone), Zn (5,93 tone) și Cu (1,7 tone). Emisiile calculate pentru mercur au fost de 0,0284 tone iar pentru cadmiu de 0,1304 tone.

      La plumb ponderea principală provine din producția de plumb primar (6,16 tone față de 2,93 tone din traficul rutier și 1,3 tone din producția de cupru secundar). La zinc și cupru ponderea principală provine din producția de cupru secundar (5,1 tone Zn și 1,5 tone Cu).

2.5.2 Emisii de poluanți organici persistenți (POP)

Cea mai importantă cantitate din categoria poluanților organici persistenți, rezultată în urma inventarierii emisiilor, a fost de 292 tone hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), provenită din arderea lemnului de foc în gospodăriile populației. Din domeniile de activitate din judetul Maramureș nu au rezultat alte cantități semnificative de poluanți organici persistenți.

2.5.3 Calitatea aerului ambiant - metale grele (plumb, cadmiu)

Analiza nivelului de poluare cu plumb, în zona Baia Mare, are în vedere tipul punctelor de control, raportat la poziția lor față de sursele de poluare și la caracterul zonei supravegheate. Două din cele trei puncte de măsură, urmărite în cursul anului 2002, se află sub impactul direct al surselor de poluare, în zone industriale, fără caracter preponderent rezidențial. Al treilea punct de control se află în zonă rezidențială, nefiind considerat sub impactul direct al surselor de poluare.

În cele două puncte situate în zona de impact direct al surselor de poluare (punctul nr. 4 situat în apropierea S.C. Romplumb SA și punctul 16 situat în vecinătatea S.C. RBG Phoenix SA), frecvențele anuale de depășire ale C.M.A. zilnice au fost de 93%, respectiv 89%.

Mediile anuale au avut valorile de 5,257 μg/mc și 3,706 μg/mc, valoarea maximă a mediilor depășind C.M.A. zilnică de 7,5 ori.

În punctul de control situat în zona rezidențială, (punct nr. 31 – sediu IPM Baia Mare), frecvența anuală de depășire a C.M.A. zilnică a fost de 24%, valoarea maximă înregistrată fiind de 5,945 μg/mc (de 8,5 ori mai mare decât C.M.A. zilnică), media anuală de 0,569 μg/mc situându‑se sub C.M.A. zilnică.

Din analiza comparativă a nivelului de poluare cu plumb, raportat la tipul punctelor de control, se constată o diferență categorică între nivelul de poluare din zonele cu impact direct al surselor de poluare și cel din zona rezidențială.

Analizând statistic situația globală, în municipiul Baia Mare, pentru toate cele trei puncte de control, în anul 2002 s-a înregistrat o frecvența anuală de depășire la indicatorul plumb de 69%, media anuală determinată fiind de 3,18 ”g/mc.

Evoluția gradului de poluare la indicatorul cadmiu, (măsurat în aceleași puncte cu plumbul), păstrează în general aceeași tendință cu cea a plumbului, dar la nivele valorice mai scăzute, atât în ceea ce privește concentrațiile cât și frecvențele de depășire.

În cele două puncte situate în zona de impact direct al surselor de poluare, în anul 2002, frecvențele anuale de depășire ale C.M.A. zilnice au fost de 46%, respectiv 35%.

Mediile anuale rezultate au avut valorile de 0,029 μg/mc și 0, 023 μg/mc, valoarea maximă a mediilor depășind C.M.A. zilnică de 1,4 ori.

În punctul de control situat în zona rezidențială, (punct nr. 31 – sediul I.P.M. Baia Mare), frecvența anuală de depășire a C.M.A. zilnică a fost de 3%, valoarea maximă înregistrată fiind de 0.044 μg/mc (de 2,2 ori mai mare decât C.M.A. zilnică), iar media anuală de 0,006 μg/mc (situată sub C.M.A. zilnică).

Global, calculate pe cele trei puncte urmărite în municipiul Baia Mare, frecvența anuală de depășire a C.M.A. zilnică a fost de 27,8%, iar media anuală de 0,02 μg/mc.

2.6. Ozon troposferic și alți oxidanți fotochimici

Emisii ale compușilor organici volatili

            La nivelul județului, în anul 2002, s-au inventariat 2445,7 tone de compuși organici volatili (COV), ponderea majoră provenind din traficul rutier (68,5%), utilizarea solvenților (21,5%), industrie și stațiile de distribuție a bezinei (9,5%).

Nu s-au efectuat determinări ale concentrațiilor ozonului troposferic.

            Emisii ale oxizilor de azot (NOx)

            Cantitatea totală de NOx, rezultată din inventarierea pe anul 2002, a fost de 4321 tone, provenită din traficul rutier (34%), combustia rezidențial - instituțională (51%) și industrie (15%).

2.8. Poluări cu pulberi în suspensie și pulberi sedimentabile

2.8.1. Poluări cu pulberi în suspensie

Inventarierea emisiilor s-a realizat, în baza factorilor de emisie CORINAIR și AP-42, pentru două tipuri de particule: PM și particule cumulative.

Principalele surse de emisie în județul Maramureș, pentru PM, provin din arderea lemnului de foc în gospodăriile populației (96%) și într-o mai mică măsură din centralele termice din industrie care utilizează ca și combustibili păcura și deșeurile de lemn.

Emisiile cele mai importante de particule cumulative au rezultat din industrie, în special din arderea deșeurilor de lemn și a păcurii în centrale termice industriale (65%) și traficul rutier (33%).

La nivelul anului 2002 s-au inventariat 12773 tone de emisii de PM, din care 96% din arderea lemnului în gospodăriile populației, precum și 494 tone particule cumulative provenite de la industrie (în special centrale termice industriale) și traficul rutier.

Pulberile în suspensie au fost urmărite în 3 puncte din Baia Mare. Din pulberile în suspensie s-au determinat valorile concentrațiilor de metale grele specifice poluării provenite din industria de metalurgie neferoasă.

Valoarea medie anuală determinată a fost de 61 ”g/mc, sub C.M.A. anuală. Maxima anuală înregistrată a fost de 245 ”g/mc, depășind C.M.A. zilnică de 1,6 ori.

2.8.2. Poluări cu pulberi sedimentabile

Pulberile sedimentabile au fost urmărite în 8 puncte din zona Baia Mare și 12 puncte din zonele Borșa, Vișeu de Sus, Sighetu Marmației, Seini, Bozânta Mare, Băița, Ocoliș, Șomcuta Mare, Remetea Chioarului și Valea Chioarului.

În zona Baia Mare, valorile cantitative s-au situat între 22,8 to/kmp an și 96,8 to/kmp an, înregistrându-se două depășiri ale valorii lunare admise (24,501 g/mp lună, respectiv 17,083 g/mp lună).

În celelalte zone din județ supravegheate, valorile cantitative anuale înregistrate au fost cuprinse între 19,75 to/kmp an la Băița și 72,08 to/kmp an la Bozânta Mare. Nu s-au înregistrat  depășiri ale valorii lunare admise.

Atât la Baia Mare cât și în celelalte zone analizate nu s-au înregistrat depășiri ale C.M.A. anuală (200 t/km2 an).

Din pulberi sedimentabile se determină cantitățile de metale grele (Pb, Cu, Cd, Fe, Zn și Cr), concludent privind influența surselor de poluare fiind valorile semnificativ mai ridicate înregistrate în zona Baia Mare față de celelalte zone analizate.

2.9. Evoluția calității aerului

2.9.1. Evoluția calității aerului în perioada 1995-2002

Dioxid de sulf

Analiza evoluției indicatorului dioxid de sulf, în perioada 1995–2002, evidențiază o scădere semnificativă a nivelului de poluare cu dioxid de sulf, atât ca frecvențe de depășire ale C.M.A. cât și ca valori medii și maxime înregistrate, această situație fiind determinată atât de măsurile luate pentru reducerea nivelului de poluare cât și de regimul de funcționare al S.C.  Phoenix Baia Mare, care începând cu luna iunie 2000 și-a încetat activitatea cu principalele linii tehnologice poluante.

Maxima mediei anuale (186 g/mc) s-a înregistrat în anul 1995, iar minima (16 g/mc) în anii 2001 și 2002. Maximile zilnice anuale s-au situat între 5723 g/mc în anul 1995 și 146 g/mc în anul 2002. Frecvența anuală de depășire a C.M.A. zilnică a scăzut de la maxima de 12%, în anul 1997, la 0% în anul 2002, primul an în care nu s-a înregistrat nici o depășire a C.M.A.

Dioxid de azot și amoniac

Analize pe probe zilnice pentru acești indicatori s-au efectuat începând cu anul 2000. Dacă în anul 2000 s-au înregistrat frecvențe de depășire ale C.M.A. zilnică de 4% la NO2 și 5% la NH3, în anii 2001 și 2002 nu s-au mai înregistrat depășiri, valorile medii anuale situându-se la un nivel scăzut (20,6 g/mc în anul 2002 față de 25,5 g/mc în anul 2001 la NO2, și 10 g/mc în anul 2002 față de 16,5 g/mc în anul 2001 la NH3).

Pulberi în suspensie

Analizând evoluția concentrațiilor de pulberi în suspensie, în intervalul 1995 – 2002, se poate evidenția că, până în anul 1999, nu prezintă diferențe semnificative în ceea ce privește frecvențele anuale de depășire ale C.M.A. zilnică și valorile medii anuale înregistrate, pentru ca în intervalul 2000 - 2002 să se consemneze o scădere importantă a acestora. Media anuală maximă (113 ”g/mc), precum și frecvența anuală maximă de depășire a C.M.A. zilnică (22%) s-au înregistrat în anii 1997 și 1999, pentru ca în anii 2001 și 2002 media anuală să ajungă la aprox. 61 ”g/mc, frecvențele anuale de depășire a C.M.A. zilnică fiind de 0,28% (trei depășiri) în anul 2001 și 0,73% (opt depășiri) în anul 2002, aceste valori fiind cele mai scăzute din ultimii 11 ani.

Trebuie avut în vedere că o influență importantă asupra nivelului concentrațiilor de pulberi în suspensie, în afara principalelor surse poluatoare, o are praful stradal, care antrenat de transportul auto și în anumite condiții meteorologice, considerăm că influențează semnificativ nivelul cantitativ al concentrațiilor.

Plumb

Evoluția concentrațiilor de plumb este influențată în mod determinant de modul de funcționare al S.C. Romplumb.

            Valorile concentrațiilor la plumb prezintă mari variații în intervale scurte de timp, fiind influențate în mod determinant de problemele tehnologice din procesul de producție, precum și de factorii meteorologici.          

Evoluția concentrațiilor de plumb, în perioada anilor 1995 – 2002, nu a prezentat diferențe semnificative de la un an la altul, menținându-se la un nivel ridicat.

Frecvențele anuale globale de depășire ale C.M.A. zilnice (calculate pentru cele trei puncte de măsură), în acest interval, s-au situat între de 49% și 69%, mediile anuale globale înregistrând valori cuprinse între 1,628 ”g/mc și 3,18 ”g/mc,  menținându-se la nivele valorice relativ apropiate.

           

            Cadmiu

Analizând evoluția concentrațiilor de cadmiu, în perioada anilor 1995 – 2002, se constată că, în ceea ce privește frecvența anuală globală de depășire a C.M.A. zilnică, aceasta s-a menținut la un nivel comparabil.

Frecvențele anuale de depășire ale C.M.A. zilnice s-au situat între minima de 25%, în anul 2001 și maxima de 36% în anul 1997, în anul 2002 fiind de 28%. Același aspect prezintă și evoluția mediilor anuale, care au înregistrat valori cuprinse între 0,016 ”g/mc în anul 2001 (primul an din perioada analizată în care valoarea medie globală s-a situat sub C.M.A. zilnică) și 0,027 ”g/mc în anul 1997, în anul 2002 fiind de 0,02 ”g/mc.

La fel ca la plumb și din aceleași motive, maximele zilnice înregistrate în cursul  unui an prezintă diferențe importante de la un an la altul.

În anul 2001 comparativ cu ceilalți ani analizați s-a consemnat cel mai scăzut nivel de poluare cu cadmiu, atât în ceea ce privește frecvența anuală de depășire a C.M.A. zilnică, cât și media și maxima înregistrate.

De asemenea se constată o diferență categorică între nivelul de poluare cu plumb și cadmiu din zonele de impact direct al surselor de poluare, comparativ cu cel din zona rezidențială controlată.

Gradul de poluare cu plumb și cadmiu se menține în continuare ridicat, sursa principală fiind S.C. Romplumb, cauzele fiind de natură tehnologică, precum și de natură meteorologică, condițiile de dispersie din zona Baia Mare fiind total nefavorabile.

Concluzii

      Global, calitatea aerului în zona cea mai afectată (Baia Mare), a înregistrat o îmbunătățire chiar dacă nivelul de poluare cu plumb și cadmiu a rămas in continuare ridicat. Cea mai semnificativă scădere a gradului de poluare s-a consemnat la dioxid de sulf, la care începând cu anul 1999 s-a înregistrat o frecvență anuală de depășire a C.M.A. zilnice de sub 1%, în anul 2002 neînregistrându-se nici o depășire.

În celelalte zone din județ calitatea aerului este afectată în special de arderea combustibililor la/pentru populație, neexistând procese tehnologice care să afecteze în mod semnificativ gradul global de poluare.

CAPITOLUL 3. APA

Rețeaua de apă a județului se înscrie în două bazine hidrografice distincte  - Tisa si Someș – separate de lanțul muntos vulcanic Gutâi – Țibles și munții Rodnei, care formează o axă ce străbate județul pe direcția NV-SE, respectiv V-E.

Tisa Superioară drenează toți afluenții care au izvoarele pe versanții sud vestici ai munților Maramureș și nordul munților Rodnei, precum și numeroase pâraie care provin din munții Gutâi – Țibleș. La ieșirea din munți, Tisa primește din stânga râul Vișeu. De la confluența acestor două râuri până dincolo de Teceu Mic, pe o lungime de 62 km, Tisa formează granița naturală între România și Ucraina.

Vișeul izvorăște din apropierea pasului Prislop, având ca afluenți mai importanți: Negoiescu, Repedea, Țâsla, Izvorul Dragoș, Vaser, Ruscova, Frumușaua și Bistra.

Vaserul aduce Vișeului la vărsare aproximativ 27 % din debitul mediu (9 m3/s) și are ca afluenți mai importanți Catarama, Făina, Ștevioara, Botizu și Novicioru.

Iza izvorăște de pe versantul vestic al Pietrosului Rodnei, de sub vârful Bătrâna. Are ca afluenți Rona, Ieud, Slătioara. La Vadu Izei primește pe cel mai important afluent al său, Mara.

In aval de Iza, Tisa primește ca afluent mai important Săpânța.

Someșul curge în județul Maramures între Benesat și Seini pe 50 km. Aici primește afluenți mai importanți: Lăpușul unit cu râul Săsar, Sălajul, Bârsăul și Băița.

Râurile județului Maramureș, datorită diversității reliefului și regimului precipitațiilor, au un regim hidrologic relativ variabil, viiturile puternice având ca efect primar degradarea albiilor și malurilor.

3.1. Resursele de apă

            3.1.1. Resurse de apă teoretice și tehnic utilizabile

            În județul Maramureș  aproximativ 44% din locuitori sunt racordați la rețele centralizate de apă, 32% se alimentează din puțuri (fântâni), iar 24% prin alte sisteme (cișmele, sisteme locale).

Volumele de apă scurse într-un an mediu sunt de aproximativ 1600 milioane mc în bazinul hidrografic Tisa și 2600 milioane mc în bazinul hidrografic Someș.

           

            3.1.2. Prelevările de apă

În anul 2002, la nivelul județului, s-au prelevat 49458 mii mc de apă, din care 30076 mii mc pentru populație, 19203 mii mc pentru industrie și 179 mii mc pentru agricultură.

            Municipiul Baia Mare este alimentat cu apă potabilă și industrială din acumularea Strâmtori - Firiza. În anul 2002 s-au prelevat din acumulare 33616 mii mc apă brută. Din această cantitate, 26893 mii mc au fost distribuiți la populație și 6723 mii mc la industrie. Având în vedere volumul de apă distribuit (facturat) la populație și populația municipiului Baia Mare (cca 150000 loc), rezultă că revine un consum mediu de apă potabilă de aprox. 197 l/loc/zi.

       Principalii utilizatori de apă din judetul Maramureș au prelevat în anul 2002 aproximativ 46462,9 mii mc de apă. Din acest volum, 8698,3 mii mc au fost prelevați în principal de agenți economici cu profil de extracție minieră, prelucrarea minereurilor neferoase și metalurgie neferoasă, iar 37764,6 mii mc de unitățile care asigură alimentarea cu apă a populației și a unor agenți economici.

      Din surse de suprafață, principalii utilizatori, au prelevat 42699,3 mii mc (din care 39106 mii mc din acumularea Firiza), iar din subteran 3763,6 mii mc. Raportat la bazinele hidrografice, 42610,2 mii mc s-au prelevat din bazinul hidrografic Someș și 3852,7 mii mc din bazinul hidrografic Tisa.

3.2. Starea apelor de suprafață

3.2.1. Starea râurilor interioare

Rețeaua hidrologică a județului Maramureș face parte din două bazine hidrografice SOMEȘ și TISA.

            Controlul calității apelor se realizează prin monitorizare în flux rapid și lent (analize fizico - chimice și biologice) în cadrul S.G.A. Maramureș și expertize fizico-chimice și biologice în cadrul I.P.M. Baia Mare după metode standardizate.           

            S-au urmărit 329 km cursuri de apă în B.H. Tisa și 253 km cursuri de apă în B.H. Someș.

            Calitatea globală a apelor este urmărită prin analize de laborator la 6 secțiuni de ordinul I și 5 secțiuni de ordinul II în bazinul hidrografic Tisa, în 9 secțiuni de ordinul I și 2 secțiuni de ordinul II în bazinul hidrografic Someș.

            Secțiunile de ordinul I în B.H. Tisa sunt:

-         r. Tisa la Valea Vișeului și Teceu;

-         r. Iza la Săcel și Vadu Izei;

-         r. Vișeu la Poiana Borșa și Bistra.

Secțiunile de ordinul II în B.H. Tisa:

-         r. Vișeu la Moisei;

-         r. Mara la Vadu Izei;

-         r. Cisla amonte Baia Borșa și aval Baia Borșa;

-         r. Vaser amonte confluența cu r. Vișeu.

Secțiunile de ordinul I în B.H. Someș sunt:

-         r. Someș la Ulmeni și Cicârlău;

-         r. Lăpuș la Răzoare, Lăpușel și Bușag;

-         r. Cavnic la Cavnic (amonte) și Copalnic;

-         r. Săsar la Baia Sprie (amonte) și Baia Mare (aval).

Secțiunile de ordinul II în B.H. Someș:

-         r. Someș la Seini;

-         r. Valea Sălajului la Sălsig.

Calitatea apei râurilor este urmărită la trei grupe de indicatori – mineralizare, oxigen și substanțe toxice.

În B.H. Tisa, din cei 329 km cursuri de apă urmăriți prin analize de laborator, în cursul anului 2002, 319 km s-au încadrat în categoria I de calitate conform STAS 4706/1988 la toți indicatorii. Excepție face râul Cisla care, 5 km amonte Baia Borșa și 5 km aval Baia Borșa până la confluența cu râul Vișeu, este degradat la indicatorii de toxicitate (metale grele).

Poluarea râului Cisla este cauzată de activitatea minieră a Sucursalei Miniere Borșa.

În B.H. Someș toate cursurile de apă analizate se încadrează în categoria I de calitate la regim de oxigen și mineralizare, conform STAS 4706/1988. La substante toxice situația s-a prezentat astfel:

- r. Lăpuș a fost degradat de la confluența cu r. Săsar până la confluența cu r. Someș pe o lungime de 10 km;

- r. Cavnic a fost degradat de la E.M. Cavnic până la confluența cu r. Lăpuș pe o lungime de 25 km;

- r. Săsar a fost degradat aval de Baia Sprie până la confluența cu r. Lăpuș pe o lungime de 19 km.

- r. Someș a fost degradat de la Ulmeni la Seini pe o lungime de 52 km, dar numai în luna

decembrie 2002.

 Poluarea râurilor Săsar, Cavnic, Lăpuș este determinată de activitățile miniere ce aparțin de Sucursala Minieră Baia Mare, in principal de neexploatarea stațiilor de epurare a apelor de mină la parametrii proiectați. S-a constatat de asemenea că unele tronsoane de cursuri de apă (Săsar, Vișeu) au chiar de la izvoare depășiri la unii indicatori (Zn, Mn), situație determinată de fondul natural.

Analizând global, din 253 km cursuri de apă urmăriți în județ, 106 km s-au încadrat în categoria „degradat”, cu specificarea că la râul Someș (52 km) această stare s-a înregistrat numai în luna decembrie 2002.

Degradarea cursurilor de apă, în cele două bazine hidrografice, este determinată de concentrațiile de metale (Zn, Mn, Cu).

3.2.2. Starea lacurilor

În județul Maramureș sunt inventariate 14 lacuri naturale situate în zone montane și depresionare, prezentând interes turistic, precum și 14 acumulări care, exceptând acumularea Strâmtori - Firiza, sunt de interes local, de agrement și piscicol.

Amintim lacurile glaciare Iezerul Pietrosului, Taurile Buhaescu, Izvorul Bistriței Aurii, Gropilor, lacurile naturale Vinderel, Măgura, Morărenilor, precum și lacurile de dizolvare și prăbușire ale unor ocne cu exploatări străvechi de sare, care se află la Ocna Șugatag și Coștiui. Apa este clorurată, sodică, cu concentrații aproape de saturație (30 g/l) și are proprietăți terapeutice, la care se adaugă fenomenul de heliotermie.

Lacul Albastru, în apropiere de orașul Baia Sprie, având un diametru de 60-70 m și o adâncime mai mare de 5 m, este unic prin origine (prăbușirea într-o galerie de mină) și chimismul apei.

                Acumulările antropice au o suprafață de cca 162,3 ha, lacul Strâmtori Firiza, cel mai important (cca. 17 milioane m3 apa), asigurând alimentarea cu apă potabilă și industrială în zona Baia Mare - Baia - Sprie, având ca roluri secundare atenuarea undelor de viitură și producerea de energie electrică. Se află în execuție sistemul de amenajări hidroenergetice Runcu-Brazi-Firiza, cu acumularea Runcu (cca 30 milioane m3 apă în final).

In județul Maramureș, lacul Strâmtori - Firiza este singurul lac la care prin laboratorul S.G.A. se urmărește calitatea apei.

            Urmărirea calității apei lacului și a gradului de troficitate s-a făcut prin campanii de recoltare, efectuându-se analize fizico-chimice, biologice și bacteriologice.

Rezultatele analizelor au încadrat lacul în categoria oligotrof, cu trecere spre mezotrof.

Conform analizelor bacteriologice starea igienico-sanitară a apei lacului este bună, încadrându-se în categoria I-a de calitate, conform STAS 4706/1988. În ceea ce privește indicatorii fizico-chimici, s-au constatat depășiri la indicatorul Zn, datorate fondului natural. 

La nivelul anului 2002, calitatea apei lacului a fost corespunzătoare în raport cu cerințele, adică în scopuri de alimentare cu apă pentru potabilizare.

3.3. Starea apelor subterane

Calitatea apelor subterane freatice, la nivelul județului Maramureș, a fost urmărită în mod sistematic prin laboratorul S.G.A. Baia Mare. Probele se prelevează și se analizează semestrial.

În B.H. Someș sunt 8 foraje de observație iar în B.H. Tisa sunt urmărite 4 foraje.

Calitatea acestora nu a suferit modificări semnificative față de anii precedenți, semnalându-se în continuare, la unele din ele, ușoare depășiri la indicatorul Zn. Excepție fac forajele F6 și F8R din Baia Mare, unde s-a constatat, în campania din semestrul I, depășiri la indicatorul Mn.

           

3.4. Situația apelor uzate – surse majore și grad de epurare

            Ponderea majoră a apelor uzate, în județul Maramureș, provine din activitățile  unităților cu profil de extracție și prelucrare a minereurilor neferoase și metalurgia neferoasă, precum și din apele menajere orășenești.

            În bazinul hidrografic Someș sursele principale de poluare a apelor sunt unitățile de extracție și preparare a minereurilor neferoase aparținând Sucursalei Miniere Baia Mare (E.M. Baia Sprie, E.M. Herja, E.M. Nistru, E.M. Ilba, E.M. Săsar,  E.M. Băiuț, E.M. Cavnic, U.P. Săsar, Flotația Centrală), R.B.G. Phoenix S.A., S.C. Romplumb, S.C. Transgold (fostă S.C. Aurul Baia Mare), precum și unitățile de gospodărire comunală care dețin stațiile de epurare a apelor menajere orășenești (Baia Mare, Tg. Lăpuș, Cavnic).

            În anul 2002 s-a evacuat un volum total de cca. 52974 mii mc ape din industria minieră, metalurgia neferoasă și ape uzate orășenești (volumul preponderent provenind din zona Baia Mare) din care aprox. 24061 mii mc ape uzate menajere și 28913 mii mc ape uzate industriale (incluzând 14237 mii mc ape de mină).

            În bazinul hidrografic Someș, de la principalii utilizatori, s-a evacuat un volum de apă de cca. 44118,6 mii mc, incluzând și ape de mină. 

            La apele evacuate din industria minieră, datorită uzurii fizice a instalațiilor, nefuncționării la capacitate a stațiilor de epurare și evacuării unor volume de apă neepurate s-au înregistrat, în diferite cazuri, depășiri ale valorilor reglementate la suspensii, sulfați și ioni de metale grele (Zn, Mn, Cu).

            La apele menajere orășenești s-au depășit sporadic valorile reglementate pentru suspensii, CBO5, CCO-Mn.

            În bazinul hidrografic Tisa principalele surse de poluare provin din activitatea de extracție și prelucrare minereuri neferoase de la Sucursala Minieră Baia Borșa.

            În anul 2002 de la principalii utilizatori s-au evacuat cca. 3998 mii mc ape din industria minieră (nefiind cuprinse în totalitate apele de mină) și ape uzate orășenești (Sighetu Marmației, Vișeu de Sus, Borșa).

            Apele uzate din industria minieră, datorită neepurării, au înregistrat depășiri ale valorilor reglementate la suspensii și ioni metalici. La apele uzate menajere s-au înregistrat depășiri sporadice la suspensii și CBO5.

Exceptând apele de mină de la Sucursala Minieră Borșa, în marea lor majoritate apele uzate provenite atât de la agenți economici cât și de la populație sunt colectate în stații de epurare fiind supuse diferitelor faze de epurare (mecanică, biologică, chimică).

      Gradul de epurare s-a situat între 65% și 95%.

În județul Maramureș cinci localități (Baia Mare, Sighetu Marmației, Tg. Lăpuș, Borșa și Vișeu de Sus) dispun de stații de epurare ape uzate orășenești, având în componență trepte mecanice și biologice, cu o capacitate totală de 1738 l/s.

      În ceea ceea ce privește epurarea apelor uzate orășenești, se poate aprecia că pe parcursul anului 2002, aceasta s-a desfășurat în mod satisfăcător.

Concluzii

                Alimentarea cu apă a populației este deficitară, atât ca grad de racordare la rețele centralizate, cât și cantitativ și calitativ în unele zone din județ.

            Consumul de apă industrială a suferit o scădere importantă în timp, atât din cauza reducerii activităților economice, cât și a măsurilor de economisire impuse de prețurile din ce în ce mai ridicate ale apei.

            Calitatea apelor de suprafață nu a suferit modificări semnificative față de anul precedent, menținându-se în continuare degradate, la regimul toxicitate (metale grele), pe aceleași tronsoane de cursuri de râu și din aceleași motive.

CAPITOLUL 5. Starea solului

5.1. Calitatea solului

Calitatea solului este afectată atât din motive antropice cât și din cauze naturale. Sursele principale de poluare a solului sunt activitățile de metalurgie neferoasă și extracția și prepararea minereurilor neferoase. Este estimată o suprafață de cca. 32300 ha de terenuri poluate cu metale grele. Având în vedere specificul poluării chimice a solului se poate evidenția caracterul cumulativ și remanent al poluării acestui factor de mediu.

           

            5.1.1. Repartiția solurilor pe categorii de folosințe

Județul Maramureș are o suprafață de 630436 hectare  ( 2,6 % din suprafața României). Repartiția solurilor pe categorii de folosință are următoarea structură:

- Teren agricol: 311190 ha (49.36 %)

- arabil: 83826 ha

- pășuni: 101064 ha

- fânețe: 119884 ha

- vii: 246 ha

- livezi: 6170 ha

- Fond forestier: 289179 ha (45.87%)

- Suprafata totală a curților si construcțiilor: 11345 ha (1.8%)

- Ape de suprafață: 5650 ha (0,9%)

- Căi de comunicație: 6287 ha (1%)

- Altele: 6785 ha (1,07%)

5.1.3. Principalele restricții ale calității solurilor

La nivelul județului Maramureș sunt inventariate următoarele suprafețe cu restricții ale calității solurilor:

- terenuri poluate – 32300 ha

- terenuri cu exces de umiditate - 64800 ha

- terenuri acide - 123965 ha

- terenuri sărăturate - 100 ha

- terenuri supuse eroziunii - 133000ha

- terenuri cu alunecări active și stabilizate - 20490 ha

- terenuri cu schelet (pietriș, bolovăniș) - 1300 ha

- gropi de împrumut, deponii, halde - 800 ha

Menționăm că există situații în care aceeași suprafață de teren este afectată din mai multe cauze.

5.1.4. Acțiuni întreprinse pentru reconstrucția ecologică a terenurilor degradate și pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

            În urma prelucrării sterilului din iazul de decantare Meda – Baia Mare, în anul 2002 s-a eliberat o suprafață de 21,4 ha, demarându-se activitățile de reconstrucție ecologică, constând în:

- dezafectarea construcțiilor și instalațiilor existente în zonă

- realizarea unei bariere verticale impermeabile de beton pentru a separa amplasamentul de zona adiacentă

      - executarea unui dren colector

      - colectarea apelor pluviale din afara perimetrului și descărcarea lor în râul Săsar prin două canale colectoare

      - realizarea unei bariere permeabile reactive pentru decontaminarea apelor subterane din amplasament

      - acoperirea amplasamentului cu două straturi permeabile succesive din balast și sol vegetal și realizarea unui covor vegetal

      În anul 2002 s-a efectuat dezafectarea construcțiilor și instalațiilor și realizarea parțială a barierei verticale impermeabile și a drenului colector.

5.2. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor

            5.2.1 Îngrășăminte    

            Îngrășămintele chimice folosite au fost sub formă de complexe, cu cel puțin 2 elemente chimice, astfel că reacția neutră a lor nu a influențat creșterea acidității solului. De asemenea, cantitățile mici de substanță activă utilizată la hectar de cultură, nu a determinat modificări în complexul coloidal al solului, elementele chimice folosite fiind ușor asimilate de plante.

            Folosirea în cantități normale și pe o suprafață mare a gunoiului de grajd a avut efect benefic asupra refacerii structurii solurilor și microorganismelor, precum și la descompunerea erbicidelor atrazinice folosite la erbicidarea porumbului.

            Pentru ameliorarea solurilor acide s-au folosit amendamente calcaroase, dar pe o suprafață mică, în condițiile în care sunt necesare anual, amendarea a cel puțin 3000 ha terenuri agricole.

            5.2.2. Produse fitosanitare

            Erbicidarea culturilor s-a efectuat atât la sol cât și la vegetație.

            Erbicidarea la sol s-a realizat cu erbicide atrazinice, pentru cultura porumbului, cu cantități mici între 1-2 kg substanță brută la hectar. Pe suprafețele respective s-a folosit și gunoi de grajd, care a contribuit la descompunerea erbicidelor și reducerea efectului remanent.

            Pentru cultura cartofului, florii soarelui și sfeclei de zahăr s-au folosit erbicide la sol cu remanență redusă de 2-3 luni.

            Pentru culturile de grâu și orz s-au utilizat erbicide pe diferite faze de vegetație a plantelor fără efecte negative asupra mediului.

            În cursul anului 2002 s-au folosit diverse produse pentru combaterea bolilor și dăunătorilor plantelor de cultură. Aceste produse au fost folosite sub diferite forme, astfel:

- pentru tratarea semințelor s-au folosit insecticide, fungicide sau insectofungicide;

- pentru tratamentele fitosanitare în perioada de vegetație, cele mai diverse pesticide au fost folosite la cultura cartofului pentru combaterea manei și a Gândacului de Colorado.         

            5.2.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice

            Nu s-au identificat suprafețe semnificative afectate de reziduurile zootehnice.

5.3. Interacțiunea agriculturii cu mediul

            5.3.1. Evoluția utilizării solului de către agricultură

În judetul Maramureș terenurile arabile au fost folosite în proporție de 99,98%. Terenurile rămase (251 ha) nu au fost folosite din lipsa resurselor financiare a unor producători agricoli.

            5.3.2. Evoluția terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

            S-au retras din circuitul agricol terenuri intravilane pe care s-au realizat construcții de locuințe.

Poluarea chimică a solului

Pentru stabilirea gradului de încărcare cu poluanți al solului sunt analizați următorii indicatori fizico-chimici: pH – ul extractului apos, substanțele organice și metale grele în formă totală (Pb, Cd, Cu, Zn, Cr).

            Probele de sol au fost recoltate de la adâncimile de 0-10 cm, respectiv 20-40 cm.

            Principalele surse de poluare a solului, în zona Baia Mare sunt S.C. Phoenix S.A. (care a întrerupt activitatea cu principalele linii tehnologice în luna iunie 2000), S.C. Romplumb SA, iazurile de decantare ale uzinelor de preparare situate în acest perimetru, haldele de steril de mină, rezultate în urma activităților de exploatare, apele de mină care se evacuează din galeriile existente în zonă.                     

Rezultatele obținute la analizele efectuate în anul 2002 au relevat, ca și în anii precedenți, concentrații ridicate ale unor metale grele în sol, în zonele aflate sub impactul surselor de poluare. Se diferențiază în continuare zonele aflate sub influența surselor de poluare, unde se înregistrează depășiri ale valorilor de referință, la metale grele, la majoritatea probelor analizate, comparativ cu zonele situate în afara influenței surselor de poluare, unde indicatorii analizați se situează sub pragurile de referință sau depășesc sporadic limitele.

          Zona cu valorile cele mai ridicate ale concentrațiilor metalelor din sol este zona Baia Mare inclusiv perimetrele limitrofe municipiului, în cadrul acestei zone ieșind în evidență probele de sol din vecinătatea S.C. RGB Phoenix și S.C. Romplumb, cu valorile cele mai mari, ceea ce conduce la concluzia influenței, în timp, a surselor de poluare asupra calității solului.

             

            Având în vedere specificul influenței surselor de poluare asupra factorului de mediu sol, se poate concluziona existența poluării remanente a solului și evoluția lentă a acesteia, în zonele aflate sub impactul surselor de poluare.

           

CAPITOLUL 6. PĂDURILE ȘI BIODIVERSITATEA     

6.1. Starea pădurilor

Fondul forestier ocupă o suprafață de 260962 ha (41,4%) din care 255952 ha (40,6%) păduri.

Pe raza județului sunt declarate 33 de arii naturale protejate de diverse tipuri și categorii, având o suprafață totală de 11820 ha (1,9%), situându-se pe locul 8 pe țară ca număr și pe locul 20 ca suprafață.

      6.1.1. Distribuția pădurilor după principalele forme de relief

      Repartiția suprafețelor de pădure după formele de relief este următoarea:

                  - 19510 ha la câmpie

                  - 106193 ha la deal

- 130249 ha la munte

6.1.2. Starea de sănătate a pădurilor evaluată prin sistemul de monitoring forestier

      Din total suprafață 3175 ha sunt afectate de poluare și uscare, din care pe grade de vătămare: 975 ha slab și 2200 ha mediu.

      6.1.3. Suprafețe din fondul forestier parcurse cu tăieturi

      În cursul anului 2002 s-au executat tăieri de îngrijire pe o suprafață de 7467 ha, din care: degajări 1601 ha, curățiri 2791 ha, rărituri 3024 ha și elagaj artificial pe 51 ha.

      6.1.4. Zone cu deficit de vegetație forestieră și disponibilități de împădurire

      Procentul de împădurire pe județ depășește media pe țară, Maramureșul nefiind inclus între județele cu deficit.

      6.1.5. Sensibilizarea publicului

      Prin acțiunile organizate în cadrul „Lunii pădurii” s-a sensibilizat publicul privind grija față de pădure, păstrarea integrității fondului forestier, extinderea suprafețelor împădurite.

      6.1.6. Suprafețe de pădure regenerate în anul 2002

      În fondul forestier de stat s-au împădurit 423 ha integrale și 92 ha completări curente, iar la alți deținători 4 ha.

      6.1.7. Proiecte de succes în silvicultură

      În anul 2002 a continuat execuția Proiectului de reconstrucție ecologică a terenurilor forestiere afectate de poluare în zona Limpedea-Ferneziu și Corectarea torenților pe halda de la Șuior.

                             

6.2 Biodiversitatea

6.2.1. Habitatele naturale

            Habitatele naturale caracteristice spațiului biogeografic al județului sunt: 

- habitate de ape dulci (cursuri de apă, lacuri naturale, glaciare și de alunecare și lacuri antropice);

- habitate de pajiști și tufărișuri (pajiști aluviale ale râurilor, pajiști calcaroase, alpine și subalpine, jnepenișuri și ienupărișuri, fânețe montane și împădurite);

- habitate de turbării și mlaștini (mlaștini oligotrofe și eutrofe);

- habitate de stâncării și peșteri (pante stâncoase, calcaroase, câmpuri de lavă și excavații naturale);

- habitate de pădure (păduri bătrâne, pășuni împădurite, păduri alpine și subalpine, păduri cu stejari pedunculat, păduri aluviale, păduri mixte și păduri cu castanea sativa);

În Legea nr.5/12.aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a-III-a - zone protejate, pe teritoriul județului Maramureș au fost nominalizate următoarele arii naturale protejate:

Arii naturale protejate

Nr.

Crt.

DENUMIREA

TERITORIU ADMINISTRATIV

SUPRAFAȚA

1

Peștera Izei

Moisei

0.50

2

Pietrosul Rodnei

Borșa - Moisei

3.300.00

3

Lacul Albastru

Baia Sprie

0.50

4

Rezervația fosiliferă Chiuzbaia

Baia Sprie - Chiuzbaia

50.00

5

Peștera Vălenii Șomcutei

Șomcuta Mare

5.00

6

Peștera cu Oase

Băiuț - Poiana Botizii

0.50

7

Lacul Morărenilor

Ocna Șugatag, Breb

20.00

8

Stâncăriile Sâlhoi-Zâmbroslavele

Borșa

5.00

9

Mlaștina Poiana Brazilor

Giulești

3.00

10

Mlaștina Vlăscinecu

Baia Mare

3.00

11

Tăul lui Dumitru

Baia Mare - Firiza

3.00

12

Pădurea Ronișoara

Rona de Sus

62.00

13

Pădurea Crăiască

Ocna Șugatag

44.00

14

Pădurea Bavna

Mireșu Mare - Fersig

26.00

15

Pădurea de larice Coștiui

Rona de Sus

0.70

16

Creasta Cocoșului

Desești - Mara

50.00

17

Cheile Tătarului

Desești - Mara

15.00

18

Cheile Babei

Coroieni - Baba

15.00

19

Cornu Nedeii-Ciungii Bălăsinii

Borșa

800.00

20

Arboretul de castan comestibil de la Baia Mare

Baia Mare - Baia Sprie -Tăuții Măgherăuș

500.00

21

Izbucul Izvorul Albastru al Izei

Săcel

100.00

22

Cheile Lăpușului (între Groapele și Împreunături)

Munții Preluca

25 km

23

Pădurea cu pini Comja

Seini

0.50

24

Arcer-Țibleș-Bran

Groșii Țibleșului – Dragomirești Țibleș

150.00

25

Vârful Farcău-lacul Vinderel - Vârful Mihailecu

Repedea

100.00

26

Peștera Boiu Mare

Boiu Mare

0.50

27

Poiana cu narcise-Tomnatec-Sehleanu

Repedea

100.00

28

Piatra Rea

Borșa

50.00

29

Mlaștina Iezeru Mare

Desești

5.00

30

Coloanele de la Limpedea

Baia Mare - Ferneziu

3.00

31

Rozeta de piatră Ilba

Cicârlău -Ilba

0.50

32

Dealul Solovan

Sighetu Marmației

1.02

33

Mlaștina Tăul Negru

Băiuț

1.00

           

           

Lista monumentelor naturii cuprinde arborii seculari ocrotiți:

 - Taxus baccata                       5 exemplare

 - Quercus sessi liflora               1 exemplar

 - Quercus ceris                        1 exemplar

 - Quercus robur                       3 exemplare 

 - Castanea sativa                     6 exemplare 

 - Cornus mas                           1 exemplar

 - Populus nigra                        1 exemplar

 - Taxodium distichum               3 exemplare

 - Ginkgo bilobo                       1 exemplar

 - Platanus occidentalis              1exemplar

 - Pinus nigra                            1exemplar   

 - Acer pseudoplatanus             1 exemplar

 - Seqoia gigantea                     1 exemplar

 - Tilia tomentoasa argentea      9 exemplare

 - Acer negundo                       grup

 - Thuja orientalis                      2 exemplare

- Sorbus aucuparia                   1 exemplar

 - Fagus silvatica                       grup

 - Acseulus hyppocas-tanum                 grup

 - Castanea sativa                                 grup

 - Sorbus terminalis                               grup

 - Gleditsia triacanthos                          grup

 - Plopus alba                                       grup

 - Liliodendron tulipifera                        grup

 - Robinia pseudacacia                          grup

 - Carpinus betulus                   grup

 - Pinus excelas                        grup

 - Pinus sylvestris                     grup

 - Pseudotsug mensiesii            grup

 - Albies alba                           grup

 - Chamaecyparis lawsoniana                grup

 - Platanus occidentalis             grup

 - Aesculus hypocas                 grup

 - Juglans nigra                          grup

 - Fraxinus excelsior                 grup

6.2.2. Flora și fauna sălbatică

Flora spontană este bine reprezentată pe întreaga suprafață a județului, având o mare varietate de specii, unele fiind endemice (Opaițul munților Rodnei – Lychnis nivalis și Melampyrum Saxosum).

      Fauna sălbatică a suferit, în ultimii ani, mari pierderi în efective datorită condițiilor meteorologice nefavorabile (ierni foarte grele, viituri mari pe cursurile de apă) și braconajului. Ihtiofauna a fost afectată cel mai mult pe râurile Vaser, Ruscova (cu afluenții săi) Vișeu, Tisa și pe cursurile inferioare a râurilor Lăpuș și Someș. Conform informațiilor din teren efectivele de capre negre (Rupicapra rupicapra) din Rezervația biosferei Pietrosul Rodnei au scăzut drastic.

           

Starea speciilor din fauna sălbatică de interes cinegetic

            Conform evaluării Direcției Silvice Maramureș situația actuală a faunei de interes cinegetic este următoarea:       

           

   

Nr. exemplare

1

cerb carpatin       

1226

2

căprior         

2182

3

capra neagră         

114

4

mistreț          

1136

5

iepure           

3357

6

fazan          

2932

7

urs            

203

8

cocoș de munte     

347

9

lup             

142

10

râs           

66

Situația speciilor de plante și animale sălbatice amenințate cu dispariția de pe teritoriul județului

            Datorită faptului că unele specii din flora spontană sunt periclitate au fost trecute pe lista speciilor ocrotite. Acestea sunt: Cochlearia pyrenaica, var barzeana, Campanula alpina var ciblesii, Leontopodium alpinum, Gentiana lutea, Gentiana punctata, Fritilaria meleagris, Trollius europeans, Rhododendron Kotscyi, Lychnis nivalis, Nigritela rubra, Cypripedium calceolus, Pinus cembra.

            Speciile din fauna sălbatică incluse pe lista celor ocrotite sunt: Rupicapra, Marmota marmota, Lynx lynx, Tetras urogallus, Lyrums tetrix, Aquila chysaltos, Aquila pomarina, Corvus corax, Bubo bubo, Tyto alba gutata, Athene noctua, Asio otus, Stryx uralensis, Accipiter gentilis, Accipiter nisus, Hucho hucho.

6.2.4. Starea ariilor naturale protejate

Parcul Național Munții Rodnei – Rezervație a Biosferei, este principalul obiectiv de patrimoniu natural din județ, având o suprafață de 47227 ha, din care în județul Maramureș se află 9798 ha, care adăpostește o bogată și variată floră și faună sălbatică, unele specii fiind de interes comunitar. Cuprinzând o mare parte din fondul forestier, rezervația este în administrarea Direcției Silvice Maramureș – O.S.B., care asigură supravegherea și paza.

În ultimii ani acest obiectiv natural, de o importanță deosebită, este supus unor presiuni antropice, unele chiar scăpate de sub control ca extragerea de masă lemnoasă și braconajul. Rezervațiile naturale Lacul Morărenilor, mlaștinile Poiana Brazilor, Iezeru Mare, Tăul Negru și Pădurea Ronișoara se află într-o stare foarte bună, nefiind afectate de nici o activitate, în afară de cele tradiționale, care nu le afectează în nici o măsură starea naturală.

Ariile naturale: Lacul Albastru, Rezervația Fosiliferă Chiuzbaia, peșterile Vălenii Șomcutei, Peștera cu Oase, mlaștinile Vlăscinescu, Tăul lui Dumitru, Pădurea Crăiasca, Pădurea Bavna, Laricetu de la Coștiui, Creasta Cocoșului, Cheile Tătarului, Cheile Babei, Peștera și Izbucul Izei, Defileul Lăpușului, Poiana cu narcise Tomnatec – Sehleanu, Coloanele de la Limpedea și Rozeta de piatră de la Ilba sunt supuse unor presiuni din partea turismului, prin abandonarea resturilor menajere în zonă.

Arboretul de castani comestibili din zona Baia Mare este afectat într-o mare măsură de fenomenul de uscare datorită unei ciuperci.

            Pentru ariile naturale protejate Creasta Cocoșului, Pădurea Bavna, Peștera Vălenii Șomcutei, Parcul Național Munții Rodnei, în anul 2002 au fost montate panouri de avertizare, s-au amenajat locuri de campare și au fost reabilitate marcajele turistice.

CAPITOLUL 7. MEDIUL URBAN

7.1. Calitatea aerului în mediul urban

                Județul Maramureș are în structura administrativă 2 municipii și 6 orașe cu o populație totală de 285009 locuitori. Reședința de județ, Baia Mare, cu o populație de cca. 150000 locuitori se întinde pe o suprafață de 23247 ha, din care 17861 ha sunt acoperite cu vegetație forestieră. Suprafața intravilan este de 2063 ha.

Zona  afectată, din județul Maramureș, în ce privește calitatea aerului, este municipiul Baia Mare, situație determinată de emisiile de poluanți în atmosferă provenite în principal de la S.C. Romplumb SA, unitate cu profil de metalurgie neferoasă.

            În zonele municipiului Sighetu Marmației și a celorlalte orașe, principalele surse de emisii poluante sunt costituite din unitățile de producere a energiei termice pentru agenți economici și populație, arderile combustibililor în gospodăriile populației, avându-se în vedere tipurile de combustibili utilizați (păcură, CLU, lemn și deșeuri de lemn).

În aceste zone evoluția emisiilor de poluanți este determinată de cantitățile de combustibili consumați pentru producerea de energie termică, neexistând surse majore de emisii din procese tehnologice.

7.2. Situația spațiilor verzi și a zonelor de agrement

            Suprafața totală a spațiilor verzi în intravilanul municipiului Baia Mare este de aprox. 280 ha, dintre care 80 ha sunt domeniu public iar 200 ha sunt proprietate privată. Suprafața medie totală de spațiu verde pe locuitor este de cca. 18,6 mp, iar corespunzător domeniului public de 5,3 mp. Valoarea medie obținută este mai mică decât cea de la nivel național (aprox. 7,5 mp) și mult sub norma europeană care prevede o suprafață echivalentă de 30 - 40 mp/loc.

            După tipul spațiilor verzi există 6 parcuri (22 ha), 13 scuaruri (20 ha) și 15 aliniamente stradale (38 ha).

            În raport cu normele sanitare (2,0 - 2,2 mp/loc excluzând parcurile publice), suprafața zonelor verzi de folosință generală în municipiul Baia Mare este de 3,8 mp/loc.

            În anul 2002 s-a înființat un aliniament stradal prin plantații de talie înaltă și completări pe principalele aliniamente stradale. S-au plantat 2000 de arbori și arbuști de diferite specii. S-a pus accent pe lucrările de pepinieră pentru a se asigura materialul dendrologic ce se va planta în perspectivă în oraș.

            Întreținerea spațiilor verzi publice se realizează prin salubrizare săptămânală, plantare de material dendro-floricol primăvara și toamna, irigare zilnică a suprafețelor plantate în sezonul secetos.

            În municipiul Sighetu Marmației și celelalte 6 orașe din județ suprafața spațiilor verzi este de 61,04 ha.

7.3. Starea de confort și de sănătate a populației în raport cu starea de calitate a

mediului în zonele locuite

            Din datele obținute de la populație, pentru aprecierea nivelului de satisfacție oferit de cartierul în care locuiesc, se evidențiază ca principale cauze ale disconfortului, următoarele: traficul rutier, absența spațiilor verzi, vegetația redusă și calitatea nesatisfăcătoare a construcțiilor de locuit.

            Referitor la starea de sănătate a populației în raport cu starea de calitate a mediului, Direcția de Sănătate Publică Maramureș a comunicat că nu poate face o evaluare având în vedere baza de date insuficientă. 

7.4.3. Extinderea pe orizontală a oraselor

            Municipiul Baia Mare ocupa la început lunca și primele două terase ale râului Săsar pe care s-a construit o rețea stradală radial concentrică. Treptat orașul s-a dezvoltat liniar, pe direcția est-vest, în lungul principalelor artere de penetrație dinspre Satu Mare și Sighetu Marmației, cu care Baia Mare avea legături mai strânse. După anii 1950, când Baia Mare devine centru administrativ al Regiunii Maramureș, capătă importanță o a doua arteră de penetrație dinspre Cluj, dar care nu modifică dezvoltarea liniară a orașului. Construcțiile de locuințe și industriale (din anii 1960‑1970), se extind tot mai mult în luncă, spre vest, în lungul principalelor bulevarde (București și Independenței) sau străzi (Victoriei, Vasile Lucaciu, etc.), care însoțesc râul Săsar. Între aceste artere paralele se creează o rețea stradală rectangulară, iar cele patru poduri noi, leagă cartierele de pe cele două maluri ale Săsarului.

            În prezent, zona rezidențială nu se extinde prin ocuparea spațiului liber din interiorul cartierelor, extinderea se produce prin dezafectarea plantațiilor pomicole din vestul și nord-vestul orașului.

7.4.5. Resursele în oraș

            În orașele județului Maramureș sistemul economic înregistrează transformări ce pot fi definite prin reducerea continuă a volumului activităților economice în paralel cu apariția unor activități noi sau cu redimensionarea și reconversia unor unități vechi după cum urmează:

Municipiul Baia Mare – în cadrul economiei orașului activitățile tradiționale ca minerit, preparare minereuri, metalurgie neferoasă și producția de utilaj minier au cunoscut scăderi spectaculoase de capacitate, cu repercursiuni negative asupra gradului de ocupare a forței de muncă.

Ca alternativă se amplifică producția de confecții, exploatarea, debitarea și prelucrarea lemnului, industria alimentară (prin procesarea produselor de origine animală și vegetală) și serviciile.

Municipiul Sighetu Marmației – situația este similară în sensul că dispar sau își diminuează activitatea marii agenți economici cu profil mecanic, de prelucrare a lemnului și de producere a energiei și apar agenți economici de exploatare, debitare și prelucrare superioară și eficientă a lemnului, agenți economici de procesare a produselor de origine animală și vegetală, agenți economici din sfera serviciilor.

Orașul Baia Sprie – era cunoscut ca un oraș cu profil industrial bazat pe minerit, prepararea minereurilor și prelucrarea lemnului.

Reculul mineritului a diminuat mult această activitate, dar au apărut alternative noi de dezvoltare cum ar fi turismul, industria alimentară, industria ușoară și serviciile.

Orașul Vișeu de Sus – din spectrul economic al orașului dispare componenta cu profil mecanic și se amplifică activitatea de exploatare debitare și prelucrare a lemnului. Se menține aproximativ la același nivel activitatea de producere a medicamentelor de uz uman și veterinar.

Se conturează o creștere semnificativă a activității de turism în zonă ca o contrapondere pentru activitățile neperformante care sunt în scădere.

Orașul Borșa – din orașul monoindustrial cu economie profilată pe minerit și preparare minereuri, în condițiile în care aceste activități se restrâng în perspectiva închiderii totale, reprofilarea economiei locale vizează prioritar exploatarea, debitarea și prelucrarea lemnului și turismul.

Orașul Târgu Lăpuș – a fost un oraș profilat pe exploatarea și prelucrarea lemnului, industria textilă și minerit care în prezent are o economie bazată pe exploatarea și prelucrarea lemnului și pe o activitate minieră în recul.

Orașul Seini – și-a păstrat profilul unei economii bazate pe agricultură, creșterea animalelor și pe procesarea produselor animaliere și agricole.

Orașul Cavnic – a avut un profil economic bazat pe minerit și prepararea minereurilor, profil care se menține și astăzi la capacități mult mai mici. Ca alternativă pentru viitor se întrevede o dezvoltare a activităților turistice profilate pe sporturile de iarnă.

7.4.7. Locuri contaminate

Principalele locuri contaminate în arealul urban se găsesc în municipiul Baia Mare și în orașul Borșa.

Activitățile industriale din Baia Mare, extracția minereurilor neferoase și metalurgia neferoasă, activități care se desfășoară de o lungă perioadă de timp au afectat cu poluanți specifici (gaze și metale neferoase) toți factorii de mediu în zonele Baia Mare și perimetrele miniere limitrofe. O problemă deosebită o reprezintă poluarea istorică a solului cu Pb și Cd, precum și degradarea calității râului Săsar, în aval de confluența cu râul Firiza. O problematică aparte o reprezintă depozitul neamenajat de concentrat de pirită din cadrul UP Flotația Centrală, pentru a cărui prelucrare CNMPN Remin este în căutare de soluții.

In cursul anului 2002, s-a încheiat reprelucrarea sterilului din iazul de decantare Meda din Baia Mare, ce ocupa o suprafață de 25 ha, care va fi ecologizată în perioada următoare.

În orașul Borșa, cartierul Baia Borșa, prezența celor 3 iazuri de decantare D1, D2 și D3 cu o suprafață totală de 21,4 ha afectează în general calitatea factorilor de mediu și au produs contaminarea cu metale grele a solului și a apelor subterane din zonă.

O sursă continuă și comună de contaminare a factorilor de mediu în mediul urban o constituie rampele de deșeuri menajere și industriale a căror funcționare nu este conformă legislației și cerințelor actuale.

7.4.8. Zgomot

Din datele existente, în ceea ce privește poluarea sonoră, se evidențiază două perioade de maxim zilnic, în intervalele orare 700 - 900 și 1500  - 1800, cu depășiri frecvente ale nivelului de zgomot echivalent și a nivelului de zgomot de vârf și un interval de minim zilnic cuprins între orele 100 - 500.

Principala sursă de zgomot urban este traficul rutier, nivelele maxime de zgomot datorându-se în special traficului greu, stării tehnice a autovehiculelor și calității suprafeței de rulare (starea drumurilor). În intersecții de artere principale, în orele de vârf, se înregistrează depășiri ale valorii reglementate cu peste 10 dB. În zonele rezidențiale, din aceleași cauze, se înregistrează depășiri ale nivelelor de zgomot admise, provocând disconfort populației.

Datele se referă la zona Baia Mare.

            7.4.10. Parcurile

            In județul Maramureș se găsesc parcuri în municipiile Baia Mare și Sighetu Marmației și în orașul Baia Sprie.

            Suprafața parcurilor reprezentative din municipiul Baia Mare este:

Denumire/localizare

Suprafața

Parc municipal Baia Mare

6,5 ha

Parc Cinematograf Dacia

2,0 ha

Parc  Complex Mara

4,0 ha

Parc Monumentul Ostașului Român

1,5 ha

Grădina „Colonia Artiștilor Plastici”

2,0 ha

Câmpul Tineretului

6,0 ha

TOTAL

22ha

           

Demn de menționat este faptul că în aceste parcuri se găsesc arbori seculari ocrotiți, dintre care amintim: Taxus baccata (tisa), Quercus robur(stejar), Castanea sativa(castan comestibil), Pinus nigra (pinul negru), Tilia tomentosa argentea (tei alb argintiu), Thuja orientalis (tuia), Fagus silvatica, Abies alba (brad alb), Sorbus torminalis (sorb), Gleditsia triacanthos, Populus alba (plopul alb) și Robinia pseudacacia (salcâm).

            Suprafața parcurilor în Sighetu Marmației este de aproximativ 15,8 ha deținută de Parcul Grădina Morii, Parcul Central din Piața Libertății, Parcul Dendrologic, Parcul Teplița și Plaja Grădina Morii. Si în aceste parcuri se găsesc specii de arbori seculari ocrotiți: Taxus bacata (tisa), Populus nigra (plopul negru),  Platanus occidentalis (platan american).

7.4.11. Scuaruri

            În municipiul Baia Mare se găsesc 13 scuaruri cu o suprafață totală de 20 ha. Din acestea menționăm: scuarul Rozelor, scuarul Constructorului (str. Transilvaniei, nr.3), zona Buclă, RFN, Semilună, zona Monumentului Ostașului Român, etc.

            In municipiul Sighetu Marmației scuarurile ocupă o suprafață de aproximativ 0,45 ha și sunt localizate în Piața Libertății, străzile Mihaly de Apșa și Dragoș-Vodă.

            Scuaruri, cu o suprafață mai mică destinate în general odihnei de scurtă durată și facilitării trecerii de pe o alee pe alta, se găsesc în toate orașele județului Maramureș.

            Vegetația din cadrul scuarurilor este formată din arbori, arbuști de mărimea a 3-a, precum și din plante decorative. Ea este dispusă în grupuri de-a lungul aleilor și ocupă o suprafață însemnată din întinderea lor.

7.4.12. Animale din oraș:

            În zonele urbane, din cauza aglomerării de populație, peisajul natural s-a transformat radical și a devenit un habitat artificial, de aceea putem spune că orașele județului Maramureș cuprind un mozaic de biotopuri antropogene adaptate vieții citadine.

            Periferia municipiului Baia Mare poate fi considerată o zonă de ecoton, în care se realizează o trecere de la condițiile naturale la cele artificiale. Numărul zonelor sinantrope crește dinspre periferie spre centru, aici fiind adaptate specii ce supraviețuiesc în condiții de ariditate mare, datorită asfaltului. În centrul orașului trăiesc specii termofile și foarte puține specii de păsări.

            Menționăm că și în restul orașelor din județ se observă același fenomen de trecere de la condițiile naturale la cele artificiale cu adaptarea specifică a speciilor.

7.5. Mediul urban – obiective și masuri

Datele din acest capitol se referă la Municipiul Baia Mare, care în cadrul Agendei locale 21 a elaborat Planul Local de Acțiune pentru Dezvoltare Durabilă și Strategia de Dezvoltare Durabilă, care au stat la baza elaborării capitolului.

7.5.1. Dezvoltarea durabilă

Obiectivele principale ale dezvoltării Municipiului Baia Mare, nominalizate în Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă, ( http://www.baiamarecity.ro/al21/cap11.htm) sunt:

I. Dezvoltarea infrastructurii de baza și asigurarea accesului neîngrădit al populației și consumatorilor industriali la această infrastructură (apă, electricitate, distribuție gaze, căi de transport, infrastructuri de comunicații moderne, informații publice).

II. Protecția mediului prin asigurarea unui management eficient al deșeurilor urbane, reducerea emisiilor de noxe în atmosferă și apele de suprafață, reabilitarea habitatului urban și natural.

III. Regenerare urbană (regenerarea capitalului natural în special al terenurilor, florei și faunei specifice, a resurselor de apă contaminate, precum și reabilitarea urbană prin refacerea și dezvoltarea centrului istoric, a clădirilor istorice aflate în afara perimetrului istoric delimitat, precum și redezvoltarea clădirilor prin fațadism și a funcțiunilor sale de bază sau redefinirea acestor funcțiuni). Zone de dezvoltare-concentrare economică, parcuri științifice și tehnologice precum și rețele de dezvoltare necesare: incubatoare și centre tehnologice, centre de excelență în afaceri, centre de cercetare și inovare.

IV. Întărirea coeziunii sociale, a solidarității comunitare, reducerea sărăciei.

Dezvoltarea Municipiului Baia Mare se va întemeia pe: comunicare, transparența actului de conducere publică, precum și pe un proces de învățare continuă, care sa conducă la întărirea solidarității comunitare și creșterea gradului de coeziune socială.

7.5.2. Zgomotul

Obiectiv strategic: Diminuarea poluării fonice și vibrații în zonele rezidențiale și spații de locuit

Obiective specifice:

- realizarea studiilor de impact a traficului urban asupra sănătății și a clădirilor

- reabilitarea infrastructurii rețelelor stradale sau tronsoanelor intens circulate;

- implementarea rețelelor de monitorizare a poluării sonore și prin vibrații.

Acțiuni posibile:

- asigurarea transportului industrial cu mijloace nepoluante fonic;

- încadrarea în normele și standardele de poluare fonică și vibrații a 70% din sectoarele stradale intens circulate;

- stimularea comunității pentru investiții în reabilitarea construcțiilor civile și creșterea gradului de izolație fonică;

- elaborarea unor broșuri și a unor materiale informative referitoare la poluarea fonică, vibrații și afectarea stării de sănătate a populației;

- elaborarea unui studiu anual de evaluare a degradării clădirilor din cauza vibrațiilor

- identificarea tronsoanelor intens circulate în mediu urban, care depășesc limita maximă admisă în zonele rezidențiale d.p.d.v. al poluării fonice în relație cu starea drumurilor și tipul autovehiculelor de tranzit

- implementarea rețelei de monitorizare a poluării sonore și analiza degradării construcțiilor din vibrații

7.5.3. Poluarea aerului

A. Obiectiv strategic: Aer ambiental a cărui calitate să asigure protecția sănătății umane și a mediului prin reducerea poluării industriale metalurgice

Obiectiv specific:

- reducerea poluării atmosferei asociată emisiilor de SOx, NOx, metale grele de la S.C.ROMPLUMB

Acțiuni posibile:

- reducerea cu minimum 30% a emisiilor de SOx și NOx la Romplumb

reducerea cu minimum 70% a emisiilor de metale grele la Romplumb

B. Obiectiv strategic: Aer ambiental a cărui calitate să asigure protecția sănătății umane și a mediului prin reducerea poluării stațiilor de preparare a mixturilor asfaltice

Obiective specifice:

- reducerea poluării atmosferei asociată compușilor organici volatili

- reducerea emisiilor de particule cu 95%

- reducerea emisiilor de CO, SO2 și compuși organici volatili cu minimum 30%

Acțiuni posibile:

- retehnologizarea actualelor stații de preparare a mixturilor asfaltice, cu focalizarea pe: instalarea de sisteme eficiente pentru reținerea particulelor de la uscătorul de nisip și de la buncărele de filer și agregate, instalarea de sisteme pentru captarea și epurarea gazelor de la malaxor, înlocuirea încălzitoarelor de ulei cu sisteme electrice

- aplicarea penalităților pentru neconformare cu legislația de mediu

- introducerea programelor de conștientizare a rezidenților din zonele de influență privind poluarea atmosferei generată de stațiile mixturi asfaltice și prin atragerea sprijinului acestora pentru proiectele de remediere;

- respectarea procesului tehnologic și a regulamentelor de exploatarea a instalațiilor.

C. Aer ambiental a cărui calitate să asigure protecția sănătății umane și a mediului prin poluarea din surse de ardere urbane și stații distribuire carburanți

Obiective specifice:

- reducerea emisiilor de COV cu 80% de la depozitele și stațiile de distribuție carburanți;

reducerea emisiilor de NOx cu 20% de la sursele de ardere a gazelor naturale.

Acțiuni posibile:

- montarea la fiecare depozit/stație de carburanți de sisteme eficiente pentru recuperarea COV;

- creșterea randamentelor la producerea și la distribuirea agentului termic, controlul automat al arderii, camere de ardere cu reducerea NOx;

- aplicarea fermă a penalităților în caz de nerespectare a programelor de conformare;

- introducerea programelor de conștientizare a rezidenților și a agenților economici privind poluarea atmosferei generată de depozitele/stațiile de carburanți și de arderea gazelor naturale și de atragerea sprijinului acestora pentru proiectele de remediere;

- inițierea unui studiu de soluții pentru reducerea emisiilor de NOx de la sursele staționare de ardere de tip urban;

- inițierea unui studiu de evaluare a poluării aerului în municipiul Baia Mare, generate de sursele urbane staționare focalizat pe: cuantificarea emisiilor și a impactului acestora în situația actuală și pentru diferite soluții de reducere a emisiilor, precum și după implementarea soluțiilor adoptate;

- inițierea unor studii de fezabilitate privind utilizarea surselor alternative de energie;

- utilizarea surselor de producere a energiei termice omologate și respectarea termenelor de verificare periodică a parametrilor de combustie.

D. Obiectiv strategic: Aer ambiental a cărui calitate să asigure protecția sănătății umane și a mediului prin reducerea poluării din transport

Obiective specifice:

- reducerea poluării aerului ambiental asociată traficului greu și traficului de tranzit pe tronsoanele drumurilor naționale care străbat municipiul Baia Mare (E58 și DN18);

- reducerea cu minim 30% a emisiilor de NOx, CO, metale grele și respectiv, a vârfurilor de poluare asociate, de pe tronsoanele urbane ale municipiului Baia Mare.

Acțiuni posibile:

-refacerea rutei ocolitoare a municipiului Baia Mare care să preia traficul rutier de tranzit de pe E58 și DN18;

- dezvoltarea transportului în comun și în special prin utilizarea transportului electrificat;

- inițierea unui studiu de evaluare a impactului asupra calității mediului asociat traficului rutier pe DN18, E58 și pe alte artere importante ale Municipiului Baia Mare în vederea cuantificării relației cauză-efect și stabilirii valorilor indicatorilor de monitorizare;

- adoptarea unor măsuri legislative referitoare la diminuarea emisiilor de poluanți de la toate categoriile de vehicule, în acord cu Directivele UE;

- aplicarea unui program ferm de penalități la persoanele fizice și juridice în cazul depășirii normelor legale privind emisiile de la autovehiculele rutiere;

- elaborarea și implementarea unor programe specifice pentru educarea publicului și factorilor de decizie din unitățile care dețin și utilizează autovehicule rutiere în legătură cu problemele de poluare a atmosferei generate de traficul rutier și cu responsabilitățile pe care le au fiecare, atât din punct de vedere legal, cât și pentru comunitate;

- sprijin în implementarea de rețele de monitorizare locală a poluării din transporturi;

achiziționarea de aparatură necesară pentru măsurarea emisiilor de la autovehicule;

- formarea unor echipe mixte responsabile de desfășurarea programului comunitar de verificare a emisiilor de la autovehicule;

- elaborarea, implementarea și actualizarea permanentă a programului de fluidizare a traficului;

- inițierea și elaborarea unui studiu de poluare din trafic rutier pentru Municipiul Baia Mare.

7.5.4. Transportul

Obiectivele specifice și majoritatea acțiunilor posibile din obiectivul strategic D de la capitolul 7.5.3. Poluarea aerului sunt cu referire directă la transporturi.

7.5.5. Scuaruri

Obiectiv strategic: Stoparea diminuării și degradării spațiilor verzi intraurbane și periurbane

Obiective specifice:

- analiza suprafețelor intraurbane și periurbane existente, reglementarea și monitorizarea acestora;

- conservarea suprafeței spațiilor verzi;

- dezvoltarea vegetației în standarde 3D în zonele rezidențiale puternic afectate;

- reabilitarea zonelor intra și periurbane verzi degradate.

Acțiuni posibile:

- elaborarea raportului anual de evaluare și monitorizare a suprafețelor verzi urbane;

- elaborarea HCL Baia Mare în domeniul conservării spațiilor verzi;

- eliminarea a 60% din construcțiile ilegale intraurbane și redarea în circuitul spațiilor verzi recreative sau de joacă;

- integrarea analizelor secvențiale de alocare geografică a spațiilor verzi și introducerea lor în analizele Planului de Dezvoltare Socio-Economică a Municipiului Baia Mare.

- realizarea unui Plan de Dezvoltare 3D, care să propună și să implementeze per locuitor o limită minimă de 4,5 m3 vegetativi;

- reabilitarea și reconstrucția a 60% din spațiile verzi existente, inclusiv cu cedarea în administrare a acestora sistemului privat sau comunitar (ONG-uri, agenți economici, persoane fizice, consorții).

7.5.6. Strategia și planificarea municipală

            In cursul anului 2002, Primăria Municipiului Baia Mare a elaborat Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă, care cuprinde patru obiective strategice principale, menționate în capitolul 7.5.1. Dezvoltare durabilă.             Capacitatea strategiei de a răspunde nevoilor actuale, utilizând eficient resursele existente și adaptându-se viziunii generațiilor tinere reprezintă de asemenea un criteriu fundamental de realizare a obiectivelor majore.

            Distribuția numărului de măsuri / obiective strategice în Planul Local de Acțiune al municipiului Baia Mare, versiunea I, august 2002, este următoarea:

Obiectiv I.                    Dezvoltarea infrastructurii de bază = 12 măsuri

Obiectiz II                    Mediu = 7 măsuri

Obiectiz III                   Reabilitare urbană = 14 măsuri

Obiectiv IV                  Social = 21 măsuri

            Cele 7 măsuri la obiectivul Mediu sunt:

1. Resursele naturale și conservarea biodiversității

2. Ecologie urbană

3. Protecția atmosferei

4. Protecția apelor de suprafață și subterane

5. Protecția solului

6. Managementul deșeurilor

7. Educație și acțiuni comunitare

7.5.7. Agenda 21 la nivel local până la Conferința de la Rio

            Spre finele anului 2000, Primăria Municipiului Baia Mare a început implementarea unui nou proiect, AGENDA LOCALĂ 21, care se constituie într-un cadru de lucru ce oferă posibilitatea de a ne imagina cum va arata comunitatea băimăreana în viitor.

            In cursul anului 2002, Primăria Municipiului Baia Mare a elaborat Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă. Pentru realizarea obiectivelor generale fixate în această Strategie, Primăria a elaborat de asemenea Planul Local de Acțiune pentru perioada 2002-2004.

            Planul Local de Acțiune pentru implementarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila (SLDD) a comunității municipiului Baia Mare reprezintă un pachet de masuri si proiecte necesare schimbării comunității locale pentru atingerea unor parametri specifici societății moderne, astfel încât Durabilitatea sa devină punctul tare al comunității locale.

CAPITOLUL 8. DEȘEURI

8.1 Deșeuri urbane

Deșeurile urbane reprezintă o însumare a cantităților de:

-         deșeuri menajere - deșeuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acesta, (inclusiv deșeurile periculoase pe care le conțin), și care pot fi preluate cu sistemele curente de precolectare sau colectare din localități)

-         deșeuri asimilabile cu deșeurile menajere – deșeuri provenite de la mica sau marea industrie, din comerț, din sectorul public sau administrativ, care, prezintă compoziție și proprietăți similare cu deșeurile menajere, putând fi colectate, trasportate, prelucrate și depozitate împreună cu acestea

-         deșeuri din servicii municipale – deșeuri specifice căilor de circulație publică, provenite din activitatea cotidiană a populației, de la spațiile verzi, grădini, parcuri, animale, din depunerea de substanțe solide din atmosferă

Cantităților de deșeuri (mc) generate în perioada 2001 pe tipuri de deșeuri și origine

Tipuri principale de deșeuri/an

2001

mc

Deșeuri urbane - Total

din care :

279074

*    Deșeuri menajere colectate neselectiv de la populație

155812

*    Deșeuri menajere de la agenți.economici

72302

*    Deșeuri din servicii municipale, Total

din care:

50960

Deșeuri stradale

38865

Deșeuri din piețe

5588

Deșeuri din grădini, parcuri, spații verzi

6507

Compoziția medie a deșeurilor menajere (%) 

Hârtie, carton

%

Sticlă

%

Metale

%

Plastic

%

Textile

%

Materiale organice

%

Altele

%

Total

15

5

8

12

8

30

22

100

   

Pe teritoriul județului Maramureș operatorii serviciilor de salubritate nu realizează deocamdată o colectare selectivă a deșeurilor menajere de la populație. In cazul unora dintre rampele de deșeuri menajere, acestea sunt supuse unor operațiuni de tratare fizică, respectiv nivelarea cu ajutorul buldozerelor

Frecvența colectării deșeurilor de la populație și agenți economici se realizează diferențiat de la un oraș la altul. Dotarea agenților de salubritate pentru colectarea deșeurilor menajere este constituită din: pubele metalice, pubele din plastic (europubele), containere de diferite capacități.Transportul conținutului acestor recipienți la rampele organizate de deșeuri se realizează cu utilaje de transport specifice: autogunoiere compactoare, tractoare cu remorcă, autobasculante, autocamioane, transportoare containere.

Fiecare centru urban respectiv rural, are stabilite amplasamente distincte pentru colectarea deșeurilor din gospodării.

8.2 Deșeuri industriale

Activitățile economice de bază la nivelul județului Maramureș sunt extracția și prepararea minereurilor, metalurgia neferoasă prelucrătoare și prelucrarea lemnului.

Specificul activităților socio-economice din județ determină generarea unor deșeuri tipice acestora, în care predomină sterilele de mină si flotație, deșeurile urbane și deșeurile de materiale lemnoase. Cantitățile de deșeuri solide produse și calitatea acestora, modul de evacuare și tratare în vederea depozitării diferă în funcție de activitatea generatoare.

Cantitatea totală de deșeuri industriale rezultată este de 2795146.3 tone, din care peste 85 % îl reprezintă sterilul rămas în urma proceselor de prelucrare prin tehnologii superioare de valorificare a metalelor prețioase și rare. Această cantitate este depozitată în totalitate, fără a mai fi supusa unei operațiuni de valorificare.

Zgurile rezultate din metalurgia termică a plumbului, zincului și cuprului însumeaza o cantitate totală de 40482 tone. Cantitatea valorificată în anul 2002 este de 160637.27 (s-a valorificat și din cantitatea existentă în stoc la începutul anului 2001).

8.2.1.Deșeuri  periculoase

Pentru definirea deșeurile toxice și periculoase, cele mai multe țări au reglementări naționale, dar aceasta se poate face și pe baza prevederilor Convenției de la Basel, care cuprinde 45 de tipuri de deșeuri toxice și periculoase.

Pentru România, aceste categorii de deșeuri toxice și periculoase nu sunt reglementate prin legislație proprie, existând doar recomandări la nivel național și local privind tipurile de surse, precum și tipurile de substanțe chimice periculoase care pot fi conținute în deșeuri.

Din activitățile industriale și de prestări servicii desfașurate în județul Maramureș, rezultă o gamă largă de deșeuri, care se încadrează atât în categoria deșeurilor valorificabile (deșeuri de metale feroase și neferoase, baterii uzate, sticlă, hârtie etc.), cât și din categoria deșeurilor depozitabile (nisipuri de turnătorie, slamuri minerale sau organice, nămoluri de galvanizare, gudroane, resturi de vopsele si uleiuri). Datorită inexistenței unei instalații sau depozit pentru deșeurile toxice și periculoase, acestea sunt depozitate în comun cu deșeurile de tip urban pe depozite de deșeuri menajere, industriale sau mixte, cu un impact semnificativ asupra mediului înconjurător.

Cantitatea totală de deșeuri periculoase generate în anul 2001 este de 40646.751 tone, reprezentând 1.45  % din cantitatea totală de deșeuri industriale produse. Din cantitatea totală de deșeuri periculoase generate în anul 2001, peste 85 % este valorificată, restul fiind eliminat prin depozitare. La sfârșitul anului 2000, existau depozitate în stoc 13437.25 tone de astfel de deșeuri.

Deșeuri spitalicești

Deșeurile spitalicești se constituie intr-o categorie aparte de deșeuri toxice și periculoase, pentru care însa, la nivelul județului Maramureș, nu există un sistem corespunzator de gestionare separată. O parte din deșeurile spitalicești se colectează separat, în special în zona Baia Mare, și se incinerează în Crematoriul Spitalului Județean Baia Mare sau în Incineratorul Spitalului de Pneumoftiziologie din Baia Mare, instalații neomologate, depășite tehnologic, care nu respectă standardele de emisie în atmosferă. De asemenea, există crematorii de deșeuri în Sighetu Marmației, Vișeu de Sus, Borșa. Cantitatea de deșeuri spitalicești rezultată în anul 2001 din activitățile medicale se estimează între 70-80 tone.

8.3. Nămoluri

Cantitatea de nămoluri rezultată de la stațiile de epurare orășenești, pe anul 2001 se estimează la valoarea de ~ 35774 tone.

8.4. Depozite de deșeuri

Pe teritoriul județului Maramureș există următoarele tipuri de depozite de deșeuri:

- depozit orășenesc / comunal

- depozit de deșeuri industriale în amestec

- iaz de decantare

- haldă de steril minier

- haldă de zgură și cenușă

- pat de uscare

Numărul acestor depozite este prezentat în tabelul următor :

Număr depozite

Tip de depozit de deșeuri

Depozit orășenesc

Depozit comunal

Depozit de deșeuri industriale în amestec

Iaz de decantare

Haldă de steril minier

Haldă de zgură și cenușă

Pat de uscare

8

62

1

18

292

3

17

8.4.1. Depozite de deșeuri urbane

În județul Maramureș există un număr de 8 depozite de deșeuri menajere care deservesc locuitorii celor 8 centre urbane și localitățile limitrofe acestora. Din datele furnizate de operatorii serviciilor de salubritate pentru cercetarea statistică privind gestiunea deșeurilor generate în anul 2001, suprafața ocupată de aceste depozite este de ~ 26 ha. Gropile de gunoi de la nivelul satelor ocupă o suprafață de ~ 18 ha.

8.4.2. Depozite de deșeuri industriale

La nivelul județului Maramureș au fost inventariate peste 300 de depozite industriale,  din care:

- 18   iazuri de decantare în funcțiune sau aflate în conservare,

- 292  halde de steril minier în funcțiune sau închise;

- alte depozite industriale, mixte și menajere cu o suprafață de peste 25 ha.

Amplasamentul fostului iaz de decantare Meda, (S = 21.4 ha) va fi ecologizat conform proiectului elaborat la S.C. Trans Gold S.A Baia Mare, pentru care Inspectoratul de Protecție a Mediului Baia Mare a emis acord de mediu. Lucrările au inceput în semestrul doi al anului trecut, fiind în curs de derulare. Termenul de finalizare este prevăzut a fi 2004.

Pe teritoriul județului Maramureș există 292 halde de steril de mină aparținând următorilor agenți economici : 115 – C.N. REMIN S.A. Baia Mare; 158 – S.C. CUARȚ S.A.;  16 – predate la R.A. ROMSILVA. 3 – aparținând C.N. Uraniului. Suprafața totală ocupată de haldele de steril de mină pentru care se cunosc date statistice, este de 91,46 ha. ( 28,34 ha ocupate de haldele aparținând S.C. CUART S.A., 55,8 ha ocupate de haldele de steril ale C.N. REMIN și 6,92 ha ocupate de haldele predate la R.A. ROMSILVA și 0,4 ha ocupate de halde de steril aparținând de Compania Națională a Uraniului).  Informațiile tehnice sunt centralizate și prezentate în tabelul 2 (anexa pag. 3).

Numărul de halde de steril minier ecologizate de către Grupul Central de Închideri Miniere, aparținând anterior C.N. Remin S.A. Baia Mare este de 47, repartizate astfel:

7 – Toroioaga; 9 – 9 Mai – 11 Iunie; 1 – Anton II –Băița; 4 – Țibleș  - Tomnatec;

4 – Valea Băii Nord; 4 – Nucuț; 3 – Aluniș Fata Mare – Valea Colbului; 1 – Tyuzoșa

9 – Venera Firizan – Valea Roșie; 5 – Novăț – Novicior

În municipiul Baia Mare există un depozit de deșeuri industriale (rampa SĂSAR), situat în zona vest limitrof la drumul de centură și drumul național Satu Mare – Baia Mare, la aproximativ 1.5 km de zona locuita, gestionat de S.C.Drusal S.A. având o suprafață de 3ha; capacitate totală 350.000 – 400.000 mc, capacitate ocupată a rampei ~190000 mc, adâncimea rampei- suprateran.

De asemenea există 3 halde de zgură aparținând societăților comerciale: U.P. FLOTAȚIA CENTRALĂ – 2 ha, S.C. ROMPLUMB S.A.- 1,2 ha, S.C. RBG PHOENIX SA-haldă aflată în lichidare.

    

8.4.3. Impactul depozitelor de deșeuri industriale și urbane asupra mediului

Iazurile de decantare, haldele de steril minier, haldele de zgură și cenușă afectează mediul înconjurator sub diferite aspecte:

- scoaterea unor mari suprafețe de teren din activitatea sectorului agro-silvic

- distrugerea solului vegetal, a florei și faunei de pe suprafețele ocupate

- pericol posibil de alunecare și pierderea stabilitații haldelor, pericol de a provoca alunecări de teren

- distrugerea suprafețelor scufundate, inclusiv a construcțiilor și lucrărilor de artă

- pulberile și praful acoperă și înăbușă vegetația având urmări nefavorabile datorate compoziției lor chimice sau reacțiilor la care dau naștere în contact cu umezeala și atmosfera; degradează aspectul natural al regiunii și murdăresc clădirile, influențează negativ posibilitățile de recreere și turismul.

            Datorită grosimii mari a haldelor și a depozitelor din iazuri nu mai este posibilă o regenerare naturală, terenurile ocupate de aceste materiale sunt și ramân pustiuri artificiale.

        

Depozit neorganizat de deșeuri industriale (rumeguș)

Reziduurile minerale și substanțele toxice din ele depuse pe sol sunt foarte greu și foarte puțin degradabile de microorganisme sau prin dizolvare, deci solul spre deosebire de ape și atmosferă, nu are putere de dispersare, iar degradarea lui se produce imediat si ireversibil.

Exfiltrațiile de la iazul de decantare distrug sau modifică nefavorabil flora bacteriană și fauna solului. 

Reziduurile depozitate pe rampele de deșeuri menajere pot fi vectori importanți în răspândirea infecțiilor. Reziduurile provenite din diferite surse conțin foarte des o gama variată de microorganisme printre care și agenți patogeni răspânditori de boli infecțioase. Poluarea solului, apelor de suprafață și a apelor freatice sunt aspecte tot mai des semnalate.

Reziduurile necorespunzător tratate cât și produsele lor de descompunere, fiind spălate de ape de pricipitații, se împrăștie și pătrund  în sol. Se poluează astfel suprafața solului pe întinderi mari, dupa care particulele de sol contaminate și de materii poluante, prin apele din precipitații, pătrund în apele freatice sau în apele de suprafață din apropiere.

Reziduurile provenite din procesele de curățare și spălare din diferite gospodării individuale, dar mai ales reziduurile proceselor industriale pot ajunge în mediul înconjurator și prin circulația schimbului de materii . Depozitarea și tratarea necorespunzătoare a deșeurilor solide menajere pot conduce la poluarea atmosferei.Descompunerea reziduurilor cu conținut de substanțe organice este însoțită de degajarea unor gaze rău mirositoare (metan, amoniac, hidrogen sulfurat). Vântul și miscările de aer ridică praful din grămezile de reziduuri, poluând atmosfera.. produsele de ardere (fum, funingine, cenușă) apărute în urma autoaprinderii incomplete a reziduurilor la locurile de depozitare poluează mediul înconjurător pe întinderi foarte mari.

Trebuie avut în vedere și aspectul deprecierii estetice a cadrului natural.

8.4.5. Inițiative adoptate pentru reducerea impactului deșeurilor asupra mediului

Inspectoratul de Protecție a Mediului Baia Mare va transmite pe Panoul Electronic de afișare a calității principalilor factori de mediu, amplasat în centrul orașului, respectiv pe pagina web, materiale educative privind importanța colectării selective a deșeurilor.

             Primăria orașului Târgu Lăpuș, în colaborare cu o firmă italiană, specializată în colectare, transport, selectare și recuperare a Reziduurilor Solide Urbane, PELICANO VERDE A.R.L. – Moro Locano / COPAL S.R.L. – Bușag-Maramureș sunt în faza de Studiu de Fezabilitate în vederea amenajării unei rampe ecologice de deseuri.

            SGDP Borșa a pregătit documentația pentru concesionarea activității de salubrizare, urmând ca societatea care va prelua această activitate, respectiv SC HERODOT SRL să pună la dispoziție recipiente pentru colectarea selectivă a deșeurilor.

La nivelul județului Maramureș sunt înregistrate mai multe cereri de finanțare din fondul de mediu:

CERERI DE FINANȚARE NERAMBURSABILE

Denumire proiect:

ECOLOGIZAREA ZONEI AFECTATE DE RAMPA DE GUNOI ȘI REALIZAREA UNUI DEPOZIT DE DEȘEURI MENAJERE ÎN ORAȘUL VIȘEU DE SUS

Localizare proiect:

VIȘEU DE SUS, jud. Maramureș

Valoarea proiectului ( milioane lei ): 36.363,687

Valoare co-finanțată (milioane lei): 3.636,3687 ( 10% din valoarea proiectului )

Valoarea solicitată de la Fondul pentru mediu (milioane lei): 32.727,3183

Durata proiectului (luni): 24.

·        CENTRUL REGIONAL DE PROTECȚIA MEDIULUI PENTRU EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST – BIROUL LOCAL ROMÂNIA în parteneriat cu PRIMĂRIA BAIA MARE

Denumire proiect:

MĂSURI ACTIVE PENTRU IMPLEMENTAREA MANAGEMENTULUI INTEGRAT AL DEȘEURILOR ÎN ZONA BAIA MARE

Localizare proiect:

ZONA BAIA MARE: Municipiul Baia Mare, orașul Baia Sprie, comunele Recea, Tăuții Măgherăuș, Cicîrlău, Groși, Săcălășeni și Dumbrăvița ( zona de impact fiind de aproximativ 200.000 locuitori )

Valoarea proiectului ( milioane lei ): 674.500.000

Valoarea co-finanțată (milioane lei): 337.250.000 ( 50% din valoarea proiectului )

Valoarea solicitată de la Fondul pentru mediu (milioane lei): 337.250.000

Durata proiectului (luni): 10

Denumire proiect:

COLECTAREA SELECTIVĂ ȘI RECICLAREA DEȘEURILOR

Localizare proiect:

VALEA CHIUZBĂII  - ARIE PROTEJATĂ

Valoarea proiectului ( milioane lei ): 499.468.000

Valoarea co-finanțată (milioane lei): 254.006.000

Valoarea solicitată de la Fondul pentru mediu (milioane lei): 245.462.000

Durata proiectului (luni): 24

CERERI DE FINANȚARE RAMBURSABILE

Denumire proiect:

DEPOZIT PENTRU COLECTARE ACUMULATORI UZAȚI

Localizare proiect:

BAIA MARE, str.Oborului nr.1, jud.Maramureș

Valoarea proiectului ( milioane lei ): 591.987.000

Valoarea co-finanțată (milioane lei): 177.000.000 ( 30% din valoarea proiectului )

Valoarea solicitată de la Fondul pentru mediu (milioane lei): 415.000.000

Durata proiectului (luni): 24

Denumire proiect:

PROGRAM PILOT DE COLECTARE SELECTIVĂ A DEȘEURILOR DE LA PERSOANE FIZICE ȘI JURIDICE

Localizare proiect:

MUNICIPIUL BAIA MARE

Valoarea proiectului ( milioane lei ): 5.400

Valoarea co-finanțată (milioane lei): 1350 ( 25% din valoarea proiectului )

Valoarea solicitată de la Fondul pentru mediu (milioane lei): 4050

Durata proiectului (luni): 12

8.4.6. Tendințe privind generarea deșeurilor

Amenajarea unor puncte de colectare a deșeurilor ecologice, introducerea colectării selective a unor categorii de deșeuri reciclabile (hărtie, plastic, metale) cu volum mare pentru reducerea volumului depozitat, elaborarea unor programe privind managementul integrat al deșeurilor, reducerea cantităților depozitate în depozite necontrolate, elaborarea documentațiilor primare pentru închiderea depozitelor de deșeuri existente, deschiderea unor depozite ecologice regionale, extinderea sistemului de colectare, transport, depozitarea deșeurilor la nivel regional, implicarea sistemului educațional, mass media în educarea ecologică  a populației, vor fi pârghii prin care cantitățile de deșeuri ce vor fi depozitate vor scădea semnificativ. 

Specificul activitaților socio-economice din județ determină generarea unor deșeuri tipice acestora, în care predomină sterilele de mină și flotație, deșeurile urbane și deșeurile de materiale lemnoase. Cantitățile de deșeuri solide produse și calitatea acestora, modul de evacuare și tratare în vederea depozitării diferă în funcție de activitatea generatoare.

Reducerea activităților din sectorul minier a determinat scăderea cantităților de deșeuri generate în acest domeniu.

8.4.7. Calitatea îmbunătățită privind managementul deșeurilor

La haldele de steril minier au fost executate lucrări de stabilizare în perimetrele miniere, iazurile de decantare au programe de înierbare, stabilizare taluze și s-au realizat lucrările planificate pe 2002; rumegușul rezultat de la prelucrarea lemnului începe să fie brichetat în instalații de brichetare, utilizat ulterior în centrale termice care funcționează pe rumeguș, ex. PLIMOB și SITEL Sighetu Marmației, ALG ROMANIA Vișeu de Sus; rampele de deseuri menajere sunt stabilizate. Există firme care compactează caroserii de mașini uzate (ex. SC Metran SRL), compactare de deseuri de hartie si carton (ex. SC Remat SA, SC Metcolia SRL), exista firme care valorifica deseuri de plastic (SC Calex SRL), SC SERAD și SC TENT SRL recuperează baterii uzate.

Se urmărește continuu o îmbunătățire a managementului deșeurilor prin proiectele propuse de diferite firme care colectează și valorifică deșeuri.

CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA

                  

9.1. Rețeaua județeană de supraveghere a radioactivității mediului

Stația de Radioactivitate Baia Mare din cadrul  IPM - Maramureș iși desfășoară activitatea sub coordonarea științifica și metodologică a Laboratorului Național de Referință pentru Radioactivitatea Mediului din cadrul ICIM - București.

 

Fig. 9.1.1. Ponderea prelevărilor de probe pe factor de mediu

Toate valorile înregistrate pe parcursul anului 2002 pentru toți factorii de mediu s-au încadrat în limitele de variație a fondului natural zonal.

CAPITOLUL 10. POLUĂRI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU

10.1. Poluări accidentale cu impact malor asupra mediului

În anul 2002 nu au avut loc accidente majore de mediu sau poluări accidentale cu impact major asupra mediului. S-au înregistrat 13 avertizări de poluări accidentale pe ape. În  data de 20.09.2002 s-a înregistrat o avertizare de poluare la intrarea în județ, pe r. Someș. Poluarea s-a produs în afara județului și a fost însoțită de mortalitate piscicolă. S-a acționat pentru recoltarea peștilor morți și s-a monitorizat râul Someș.

 

Deteriorare în conductă de hidrotransport - zona Meda

În rest poluările au avut efect local, nesemnificativ, fără să afecteze folosințe din aval.

 

Concluzii

În anul 2002 nu s-au înregistrat evenimente deosebite care să afecteze în mod major starea factorilor de mediu.

CAPITOLUL 11. ZONE CRITICE PE TERITORIUL JUDEȚULUI SUB ASPECTUL DETERIORĂRII STĂRII DE CALITATE A MEDIULUI

11.1. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei

            Zona Baia Mare și perimetrele limitrofe - datorită activității de metalurgie neferoasă și iazurilor de decantare ( pulberi, metale grele).

11.2. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafață și subterane

            Râurile Săsar, Lăpuș,Cavnic și Cisla - datorită activităților miniere, metalurgie neferoasă, prepararea minereurilor neferoase (metale grele, cianuri).

            Apele subterane din zona Baia Mare și perimetrele iazurilor de decantare - datorită activității de metalurgie neferoasă și preparare a minereurilor neferoase (metale grele) și de depozitare a deșeurilor industriale ale acestora.

11.3. Zone critice sub aspectul poluării solurilor

            Zona Baia Mare, zonele iazurilor de decantare, perimetrele miniere (Cavnic, Băiuț, Borșa), luncile râurilor Cavnic, Vișeu și a văilor Băița și Nistru - datorită activității de metalurgie neferoasă și de preparare a minereurilor neferoase, haldelor de steril de mină și iazuri de decantare (metale grele).

           

Concluzii

            În județul Maramureș se mențin aceleași zone critice în ceea ce privește calitatea factorilor de mediu. Calitatea atmosferei în zona Baia Mare s-a îmbunătățit considerabil în ceea ce privește nivelul de poluare cu dioxd de sulf, menținându-se critică la indicatorii metale grele (plumb, cadmiu).

            Calitatea apelor se menține critică pe aceleași tronsoane ca și în anii precedenți și din aceleași motive.

            Calitatea solurilor în zonele critice este determinată de poluarea istorică precum și de încărcarea naturală cu metale grele. Având în vedere caracterul specific al poluării solului (cumulativ și remanent) nu se poate întrevedea o îmbunătățire semnificativă a caltății solului pe termen scurt sau mediu. 

CAPITOLUL 12. CHELTUIELI PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI

12.1. Cheltuieli pentru protecția mediului

Cheltuielile pentru protecția mediului cuprind:

Investiții în domeniul protecției mediului

Lucrările de investiții din sectorul economic au constat, în principal, din:

CNMPN REMIN SA Baia Mare

- plantări de arbuști pe iazurile de decantare UP Flotația Centrală, Tăuții de Sus și Plopiș-Răchițele;

- lucrări la iazul Novăț;

- achiziții și înlocuiri de tronsoane de conducte de hidrotransport

SC TRANSGOLD SA Baia Mare

- plantări de arbuști pe iazul de decantare Transgold;

- lucrări de ecologizare amplasament „iaz Meda”.

SC RBG Phoenix SA Baia Mare:

- lucrări de ecologizare incintă

SC ROMPLUMB SA Baia Mare:

- au continuat lucrările la coșul de dispersie de 120 m ;

- s-a înlocuit echipamentul de filtrare de la Aglomerare II faza 1 cu un nou modul de purificare cu material filtrant rezistent la coroziune și cu fiabilitate mărită în condiții de atingere a punctului de rouă;

- s-a pus în funcțiune un nou hidrociclon la bazinul de granulare zgură.

SC AVIMAR SA și SC COMBIMAR SA Baia Mare:

- achiziție și punere în funcțiune de baterii ecologice de creștere a păsărilor (fără evacuări de apă).

In domeniul administrației publice locale, deși s-au prevăzut o serie de lucrări, cu valoare relativ mare, nu s-a realizat nici-o investiție în domeniul protecției mediului.

Cheltuieli pentru protecția mediului în sectorul minier:

Lucrările efectuate constau în general din amenajări căi de acces și șanțuri de gardă, asigurare de var, retaluzări, amenajări berne, asigurare cu utilaje și piese de schimb, înierbări, acoperiri cu sol vegetal, asigurare cu personal etc.

 

Lucrări de consolidare taluz haldă steril de mină Ilba

12.2. Investiții cu efecte majore sub aspectul protecției calității aerului

In cursul anului 2002, la SC Romplumb SA Baia Mare, au continuat lucrările la coșul de dispersie de 120 m, s-a înlocuit echipamentul de filtrare de la Aglomerare II faza 1 cu un nou modul de purificare cu material filtrant rezistent la coroziune și cu fiabilitate mărită în condiții de atingere a punctului de rouă și s-a pus în funcțiune un nou hidrociclon la bazinul de granulare zgură. Nu s-au realizat alte investiții majore sub aspectul calității aerului.

12.3. Investiții în tehnologii, proiecte de neutralizare și eliminare a deșeurilor

Investițiile în tehnologii și proiecte de neutralizare și eliminare a deșeurilor s-au concretizat în anul 2002 în județul Maramureș prin:

- achiziționarea de către SC INDUSTRIALIZAREA CĂRNII SA Sighetu Marmației a unui incinerator ecologic pentru deșeuri de la abatoare și spitalicești, cu o capacitate de 500 kg/h, cu automonitorizarea emisiilor și automatizarea procesului, produs de firma Caloris Grup SA București. Achiziția s-a realizat prin proiect cu finanțare SAPARD;

- achiziția și punerea în funcțiune a unor baterii ecologice de creștere a păsărilor la SC COMBIMAR SA Baia Mare (165,8 mil. lei) și la SC AVICOLA SA Baia Mare (160,6 mil. lei);

- punerea în funcțiune a noii stații de epurare a apelor de mină Țibleș-Tomnatic, în cadrul lucrărilor de ecologizare în domeniul închiderilor miniere;

- funcționarea unei linii pilot de măcinat PET-uri în cadrul SC CALEX SRL Baia Mare și a unei linii de balotat PET-uri și cartoane la SC REMAT SA Baia Mare (aprox. 1 mld. lei).

Având în vedere faptul că în conformitate cu prevederile legii 73/2000, republicată în anul 2002, destinația fondului de mediu este susținerea financiară a proiectelor și realizarea de obiective de interes public, în județul Maramureș s-au întocmit propuneri de proiecte ce vor fi lansate ulterior în competiția de finanțare, pentru următoarele domenii:

- acțiuni educative în domeniul gestiunii, reciclării și eliminării deșeurilor;

- investiții în domeniul gestiunii, reciclării și eliminării deșeurilor (ex: Colectarea selectivă și reciclarea deșeurilor – Solicitant: Asociația Heidenroeslein sau Ecologizarea actualului amplasament al rampei de gunoi și realizarea unui depozit ecologic de deșeuri menajere – Solicitant: Primăria orașului Vișeu de Sus);

12.4. Fondul pentru Mediu

In anul 2002, în județul Maramureș s-au înregistrat 38 agenți economici direct plătitori, care au constituit un fond de 1002 milioane lei. Valoarea fondului constituit prin procedura de reglementare (prin CCI Maramureș) a fost de 165,5 milioane lei. In concluzie, valoarea totală a Fondului de Mediu la 31.12.2002 a fost de 1167,5 milioane lei.

Activitățile pentru care s-au efectuat plăți la fondul de mediu sunt:

- recuperare deșeuri (26 plăți în valoare de 544,7 milioane lei);

- emisii de poluanți (11 plăți în valoare de 4,2 milioane lei);

- ocuparea de noi terenuri cu deșeuri reciclabile (3 plăți în valoare de 1,9 milioane lei);

- comercializare de ambalaje (4 plăți în valoare de 40,4 milioane lei);

- substanțe chimice comercializate (6 plăți în valoare de 404,2 milioane lei);

- exploatarea masei lemnoase (6 plăți în valoare de 4,7 milioane lei)

CAPITOLUL 13. ENERGIA

13.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

In județul Maramureș nu există în funcțiune instalații mari de ardere pentru producerea energiei termice. Pentru producerea energiei electrice există 8 microhidrocentrale cu o funcționare sezonieră, funcție de debitele râurilor pe care sunt instalate (3 pe râul Firiza, 1 pe râul Stedea, 1 pe Valea Stur, 1 pe pârâul Chiuzbaia și 2 pe pârâul Vișeuț și Fântâna). Având în vedere activitatea restrânsă în acest domeniu, nu putem vorbi despre un impact al sectorului energetic asupra mediului.

13.2. Consumul brut de energie

Consumul brut de energie electrică în județul Maramureș în anul 2002 a fost de 657427 MWh, iar energia vîndută a fost de 567075 MWh.

13.3. Generarea de energie si incalzirea la nivel de unitati administrative

            La nivelul unităților administrative au fost desființate sistemele centralizate de producere și distribuție a energiei termice. Incălzirea se realizează în general prin sisteme proprii (microcentrale de bloc, scară, apartament) care utilizează combustibil gazos (Baia Mare, Seini, Târgu-Lăpuș) sau combustibil lichid și solid (Sighetu Marmației).

            Volumul total de gaze distribuite în județ în anul 2002 a fost de 131239776 mc.

13.4. Impactul folosirii energiei asupra mediului

            Folosirea energiei în diversele activități industriale nu produce un impact propriu direct asupra mediului, impactul fiind de fapt generat de activitatea propriu-zisă desfășurată.

13.5 Impactul producerii de țiței și gaz natural asupra mediului

            In județul Maramureș se extrage țiței în localitatea Săcel. Producția celor 7 sonde active este de 4 tone/zi. Lungimea traseului de conducte cu potențial impact negativ asupra solului este de 6,8 km. Activitatea de extracție a afectat de-a lungul timpului 1,09 ha de teren, din care 1 ha a fost refăcut, rămânând afectată o suprafață de 0,9 ha de fânețe. Gazul de zăcământ separat este folosit parțial pentru activități desfășurate la baza Săcel, o parte este eliminat în atmosferă, cu posibile efecte de seră.

CAPITOLUL 14. DIVERSE

14.1. Presiuni exercitate de  aglomerările urbane

Județul Maramureș are în structura administrativă 2 municipii si 6 orașe cu o populație totală în zona urbană de 285009 locuitori, din care reședința de județ, municipiul Baia Mare, are o populație de 149989 locuitori. Aria totală urbană este de 1661,9 km2. Nu se înregistrează presiuni deosebite exercitate de aglomerările urbane.

      14.2. Turismul

Principalii factori de stres legați de practicarea agrementului sunt determinați de poluarea rezultată din transport (56% se deplasează cu mijloc auto propriu iar 44% cu mijloc de transport în comun), managementul deșeurilor și educația ecologică.

O problemă deosebită este practicarea agrementului în zona lacului de acumulare Strâmtori - Firiza, prin nerespectarea normelor și zonei de protecție igienico-sanitară, funcția principală a acumulării fiind alimentarea cu apă potabilă.

Turismul practicat este specific aglomerărilor urbane și exercită presiuni prin lipsa unor spații organizate și administrate cu destinație specifică activităților de turism, absenței facilităților turistice de nivel ridicat și practicării unui turism neecologic.

Datele se referă la zona Baia Mare.

În mediul rural pe o linie ascendentă se situează dezvoltarea agroturismului. Traseele montane precum și practicarea sporturilor de iarnă în stațiunea Borșa reprezintă atracții deosebite, având un mare potențial de dezvoltare.

14. 3. Presiuni exercitate de zgomot

Din analizele existente, pentru zona Baia Mare, în ceea ce privește poluarea sonoră, se evidențiază două perioade de maxim zilnic, în intervalele orare 700 - 900 și 1500  - 1800, cu depășiri frecvente ale nivelului de zgomot echivalent și a nivelului de zgomot de vârf și un interval de minim zilnic cuprins între orele 100 - 500.

Principala sursă de zgomot urban este traficul rutier, nivelele maxime de zgomot datorându-se în special traficului greu, stării tehnice a autovehiculelor și calității suprafeței de rulare (starea drumurilor). În intersecții de artere principale, în orele de vârf, se înregistrează depășiri ale valorii reglementate cu peste 10 dB. În zonele rezidențiale, din aceleași cauze, se înregistrează depășiri ale nivelelor de zgomot admise, provocând disconfort populației.

14.4. Presiuni exercitate de traficul urban

      Din statistica existentă pentru zona Baia Mare, din totalul autovehiculelor, 74% sunt reprezentate de autovehicule de călători și 26% de autovehicule de marfă. Se evidențiază faptul că Baia Mare reprezintă un centru comercial al regiunii, fiind pol al traficului de penetrație al vehiculelor de marfă, superior celui urban de călători și de asemenea o legătură prin DN1C și DN18 pentru traficul de tranzit.

      Lipsa centurii de tranzit a orașului influențează puțin, din punct de vedere al numărului de vehicule (2,93% din total), presiunile exercitate de trafic, în schimb traficul greu de marfă de penetrație și în tranzit afectează considerabil zonele rezidențiale.

      Din analiza traficului interior pe macrozone se evidențiază 8 centre de trafic maxim interior cu peste 60% din traficul total între macrozone.

      Principalele presiuni exercitate de traficul urban, în afara poluării sonice, sunt legate de poluarea fizico-chimică prin produse petroliere, gaze de ardere, particule, metale. În Baia Mare nu există până în prezent rețea de monitorizare a poluării din traficul rutier.

      Transporturile de marfă și călători pe căile ferate se desfășoară prin gara Baia Mare. Numărul mediu de treceri a trenurilor de călători/marfă este de 50/zi, presiunile exercitate fiind prin poluare fonică. Nivelul de zgomot echivalent la o distanță de 30 m este de 64,4 dB, iar la 100 m de 58 dB, influențând zonele rezidențiale adiacente.

      14.5. Presiunui exercitate de transporturile aeriene

Transporturile aeriene se desfășoară prin Aeroportul Baia Mare (la cca 9 km de centrul municipiului). Datorită amplasamentului acestuia, precum și a culoarelor aeriene ale zonei, zona rezidențială a municipiului nu este afectată.